Muravschi, despre programul Bugetul +Plus: Nu văd niciun semnal pozitiv pentru Moldova

Modificările la bugetul de stat prevăd o creștere a cheltuielilor cu opt miliarde de lei, din care aproape patru miliarde de lei vor fi destinate „proiectelor și investițiilor strategice” (construcția și repararea drumurilor, sprijinirea întreprinderilor etc.). Implementarea acestor măsuri va permite, potrivit lui Recean, „asigurarea unei creșteri economice de peste 5% până în 2028”, informează logos-pres.md.

Această cifră pare destul de modestă. La urma urmei, cu un an în urmă, vicepremierul de atunci, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, a declarat că, pentru ca Moldova să nu mai rămână „în urma” Europei, are nevoie de o creștere economică accelerată de cel puțin 8% anual. Dar realitățile internaționale și regionale forțează Moldova, împreună cu întreaga lume, să schimbe constant prognozele – și să le schimbe în direcția deteriorării. 

La sfârșitul anului trecut, FMI, de exemplu, și-a modificat prognoza privind creșterea PIB-ului Moldovei de la 4,8% la 3,7% în 2025. Dorin Recean, în discursul său în fața deputaților, a confirmat că acum nu mai vorbim despre creștere, ci despre redresare economică. 

„În condițiile războiului de la frontieră și a crizei energetice, a stagnării economice în regiune, am reușit să asigurăm stabilitatea economică, am redus inflația, iar acum trebuie să ne restabilim economia”, a subliniat prim-ministrul. 

Cu toate acestea, chiar și redresarea economică necesită surse durabile. Cu toate acestea, fostul viceprim-ministru și ministru al Economiei, Alexandru Muravschi, nu vede până acum „niciun semnal pozitiv” pentru Moldova. Potrivit lui, principalul motor al creșterii PIB, agricultura, depinde în continuare de condițiile meteorologice, ceea ce conferă sectorului un factor suplimentar de instabilitate. 

„Conform previziunilor mele inițiale, inițial sectorul agricol putea, ca întotdeauna, să tragă PIB-ul moldovenesc anul trecut, asigurându-i o creștere de 2-3%. Dar seceta din a doua jumătate a anului a prăbușit această prognoză. Din păcate, așa este și la noi: dacă plouă, există creștere a PIB-ului; dacă nu plouă, nu există creștere. În acest an, meteorologii prevăd o căldură anormală în timpul verii, iar acest lucru s-ar putea dovedi din nou dăunător”, notează Muravschi. 

Potrivit acestuia, există puține speranțe pentru alte sectoare ale economiei moldovenești. „Sectorul IT nu este suficient de dezvoltat pentru a „trage” PIB-ul asupra sa”, crede el. – Nu există investiții în acest sector, niciun investitor major nu a venit acolo în ultimii ani. Dimpotrivă, unii jucători, cum ar fi Fujikura, de exemplu, au părăsit piața moldovenească”. 

Alexandru Muravschi constată că la problemele interne ale Moldovei se adaugă incertitudinea externă – cum vor afecta economia și comerțul internațional tarifele impuse de administrația lui Donald Trump. 

Expertul consideră că este puțin probabil ca taxele vamale aprobate pentru Moldova în valoare de 31% să provoace daune directe grave (doar unor companii vinicole asociate cu piața americană) din cauza volumului mic al exporturilor în SUA (aproximativ 90 de milioane de dolari). Dar economia țărilor europene – principalii parteneri comerciali ai Moldovei – ar putea suferi, iar acest lucru va afecta și Republica. Și aici trebuie ținut cont de faptul că deficitul bugetului de stat, care, potrivit ultimelor modificări, va ajunge la 18 miliarde de lei, este acoperit în principal din finanțare externă. 

În acest sens, Muravschi consideră că Republica Moldova trebuie să se ocupe în primul rând de formarea unui aparat de stat eficient, transformând Ministerul Economiei într-un „adevărat sediu al gândirii economice”, care va putea explica cu adevărat „de ce fondurile publice sunt aruncate pe programe precum „Satul European” și nu pe construcția sistemelor de irigare atât de necesare pentru agricultură”. De asemenea, el a menționat că modificările la buget sunt introduse pentru prima dată exclusiv prin injecții externe (granturi și împrumuturi europene). 

El a subliniat că a doua parte a „pachetului guvernamental” de patru miliarde de lei va fi utilizată nu pentru investiții, ci pentru compensarea creșterii tarifelor la energie pentru gospodării și întreprinderi. 

Potrivit economistei Galina Șelari, astfel de modificări sunt o dovadă și mai clară a dependenței situației socio-economice din Moldova de factorii externi. 

„În același timp, măsurile propuse nu țin cont în niciun fel de faptul că, cel mai probabil, prețurile ridicate la energie sunt deja noua normalitate. Europa importă în mod tradițional cea mai mare parte a resurselor energetice de care are nevoie. Iar vecinul său estic, Ucraina, se transformă din exportator net în importator net de energie. Prin urmare, este deja necesar să ne gândim la modul în care țara va putea asigura funcționarea stabilă în noile condiții. Evident, atunci când se pregătește bugetul și politica fiscală pentru următorii trei ani, acest factor, precum și situația dificilă de pe piața muncii, ar trebui luate în considerare în primul rând”, a declarat expertul.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.