Mai puțin de zece raioane vor rămâne în Moldova în urma reformei administrative

Noua hartă administrativ-teritorială a țării pe care autoritățile intenționează să o prezinte deja în această toamnă. Despre aceasta, într-un interviu Europa Liberă a declarat secretarul general al Guvernului Alexei Buzu, transmite tvrmoldova.md.

Responsabil de reforma administrației publice locale, acesta spune că etapa de amalgamare voluntară a localităților se încheie pe 31 iulie, urmând cea obligatorie, care ar trebui finalizată în această toamnă. Tot atunci, Guvernul va prezenta Parlamentului noua hartă teritorial-administrativă a Republicii Moldova. 

Încă nu este clar câte raioane vor rămâne pe hartă, dar „vor fi mai puțin de zece, cu siguranță”, spune Alexei Buzu.

Pe 21 iulie, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a explicat că termenul de 31 iulie nu reprezintă o obligație de finalizare a amalgamării, ci limita până la care autoritățile locale trebuie să inițieze procedurile pentru a putea fi incluse în noua structură administrativ-teritorială.

Potrivit acestuia, procesul de amalgamare presupune consultări cu cetățenii, negocieri între consiliile locale și adoptarea mai multor decizii administrative, iar timpul rămas până la alegerile locale generale din 2027 este limitat.

Potrivit Guvernului, localitățile care nu inițiază procesul până la 31 iulie nu vor fi sancționate automat și nu vor fi obligate să se unească împotriva voinței lor, deoarece reforma este prezentată drept una voluntară.

Totuși acestea ar putea să nu beneficieze de avantajele calendarului actual al reformei și ar putea avea mai puțin timp pentru a participa la procesul de reorganizare înainte de aprobarea noii structuri administrative.

Buzu susține că reforma a intrat deja într-o etapă avansată. Potrivit datelor prezentate în Parlament, până acum au fost adoptate peste 1.000 de decizii privind amalgamarea, iar aproximativ 70% dintre primăriile din țară sunt implicate în proces.

În Republica Moldova funcționează în prezent 892 de primării, dintre care aproximativ 87% au mai puțin de 3.000 de locuitori. Potrivit autorităților, administrațiile locale mici se confruntă cu dificultăți în atragerea specialiștilor și în implementarea proiectelor de investiții, din cauza resurselor financiare și administrative limitate.