Importul de cărbune în Moldova s-a prăbușit: Se vor căuta furnizori din Polonia până în Australia
Acest lucru a fost declarat de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, comentând reducerea drastică a importurilor de cărbune în țară în ultimele trei luni.

Potrivit acestuia, volumele livrărilor pot fi influențate de situația navigației în Marea Neagră, de creșterea cererii de cărbune în Europa și de factorii de piață, relatează rupor.md
După cum a declarat Junghietu, în iulie Moldova a importat circa 4 700 de tone de cărbune, în august aproximativ 1 500 de tone, iar în septembrie doar 120–130 de tone. Ministrul a subliniat că piața cărbunelui din țară nu este reglementată de stat, iar volumele importurilor depind, înainte de toate, de cerere:
„Importatorii și companiile care activează pe această piață aduc cărbune în funcție de solicitările consumatorilor”.
„Probabil, acesta este unul dintre factori”, a menționat Junghietu, referindu-se la influența situației navigației asupra importurilor.
O altă posibilă cauză, potrivit ministrului, este seceta hidrologică din Europa. Din această cauză, potrivit lui Junghietu, unele țări au repus în funcțiune centralele electrice pe cărbune, ceea ce ar fi putut influența disponibilitatea cărbunelui pentru export.
Junghietu a evidențiat Polonia drept una dintre sursele potențiale de aprovizionare, aceasta fiind unul dintre cei mai mari producători de energie electrică pe bază de cărbune din Europa. Potrivit lui, importatorii moldoveni pot lua în considerare reorientarea achizițiilor spre piața poloneză.
Printre alți posibili furnizori, ministrul a numit Turcia și Serbia, care dispun de centrale electrice pe cărbune și exportă, de asemenea, cărbune.
„Așadar, există soluții alternative”, a declarat șeful Ministerului Energiei.
Totodată, achizițiile de pe piețe mai îndepărtate ar putea fi mai costisitoare din cauza cheltuielilor de transport. În special, Moldova poate lua în considerare importul din Australia, Vietnam sau Canada. Potrivit ministrului, volume suplimentare pot fi achiziționate și prin porturile românești de la Marea Neagră, inclusiv Constanța.
„Acest lucru implică cheltuieli suplimentare și mai mari pentru transport, însă astfel de opțiuni există”, a subliniat Junghietu.


