IMM-urile vor să ridice plafoanele de vânzări pe baza recomandărilor Comisiei Europene

Acestea pot avea un impact semnificativ asupra mediului de afaceri, privind accesul la finanțare, stimulentele fiscale și alte programe de sprijinire a antreprenorilor, relatează logos-pres.md.

În prezent, în Moldova, o companie este clasificată ca fiind o întreprindere mică și mijlocie (IMM) în funcție de trei criterii principale: numărul de angajați, cifra de afaceri anuală și activele totale,

Criteriile de evaluare conform legislației actuale sunt următoarele

- microîntreprindere - până la nouă angajați și cifră de afaceri mai mică de 18 milioane de lei sau active totale până la 18 milioane de lei;

- întreprindere mică - de la 10 la 49 salariați și cifră de afaceri mai mică de 50 milioane lei sau active totale de până la 50 milioane lei;

- întreprindere medie - de la 50 la 249 de angajați, cifră de afaceri mai mică de 250 de milioane de lei sau active totale de până la 100 de milioane de lei.

Această clasificare determină accesul la diferite programe de sprijin și stabilește obligațiile fiscale specifice fiecărei categorii.

Cerințele europene, care urmează să fie implementate de Guvernul Republicii Moldova, sunt foarte diferite. În primul rând, privind cifra de afaceri anuală a companiilor. Acestea sunt după cum urmează:

- microîntreprindere - mai puțin de 10 angajați și o cifră de afaceri anuală de cel mult două milioane de euro (aproximativ 40 de milioane de lei);

- întreprindere mică - mai puțin de 50 de angajați și o cifră de afaceri de până la 10 milioane de euro (aproximativ 200 milioane de lei);

- întreprindere mijlocie - mai puțin de 250 de angajați și o cifră de afaceri de până la 50 de milioane de euro (aproximativ un miliard de lei).

Dacă aceste criterii vor fi adoptate, unele întreprinderi din Moldova, care erau considerate mijlocii, ar putea deveni mici, iar întreprinderile mici ar putea deveni microîntreprinderi.

În decembrie 2024, asociația obștească „Parteneriate pentru Noua Economie” a prezentat rezultatele unui studiu cuprinzător privind armonizarea definiției IMM-urilor din Moldova cu prevederile reglementărilor europene în domeniu.

Analiza a arătat că, în cazul în care plafonul veniturilor din vânzări este majorat la 200 de milioane de lei, nicio companie nu își va pierde statutul de IMM în 2025. În același timp, aproximativ 200 de companii clasificate anterior ca întreprinderi mari vor deveni IMM-uri. Alte 68 de societăți vor rămâne în afara definiției IMM-urilor doar din cauza numărului mare de angajați.

Recomandarea UE prevede, de asemenea, un criteriu privind structura acționariatului, care este menit să garanteze că obiectivul definiției IMM-urilor, care este de a identifica întreprinderile care se confruntă cu dificultăți reale, nu este denaturat de relațiile care pot apărea între mai multe întreprinderi. Astfel, atunci când stabilesc statutul de IMM, societățile ar trebui să includă date privind alte întreprinderi cu care au relații financiare, operaționale sau manageriale strânse.

Cum ar putea afecta schimbările planificate de Guvern situația din economie? Printre avantaje se numără faptul că o definiție clară a statutului de IMM în conformitate cu reglementările UE poate facilita participarea la programele internaționale de finanțare și poate crește competitivitatea pe piața UE. Dar există și riscuri. Unele IMM-uri pot pierde anumite scutiri fiscale dacă sunt reclasificate într-o categorie superioară, activitatea lor de raportare se poate schimba, iar condițiile de acordare a creditelor și subvențiilor pe piața internă pot fi revizuite.

În prezent, în Moldova sunt înregistrate peste 63.000 de întreprinderi. Dintre acestea, potrivit Biroului Național de Statistică, IMM-urile reprezentau aproximativ 99,2 la sută din numărul total de întreprinderi raportoare în 2023.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.