FMI: Guvernul Moldovei întârzie cu implementarea reformelor structurale

Aceasta, chiar dacă Alina Iancu, şefa misiunii FMI, constată că „programul se realizează neuniform, înregistrându-se, pe de o parte, rezultate cantitative bune, pe de altă parte, întârzieri în implementarea reformelor structurale”, informează mold-street.com.

Moldova ar putea primi de la FMI peste 148 milioane de dolari

Anunțul instituției financiare internaționale vine după ce, pe parcursul ultimelor săptămâni, o misiune a FMI condusă de Alina Iancu a purtat discuții la Chișinău și Washington.

Potrivit Alinei Iancu, acest acord se preconizează a fi aprobat de către conducerea FMI și Consiliul de directori executivi, care este planificată pentru mijlocul lunii decembrie, iar în cadrul programului, care va dura până în octombrie 2025, sunt prevăzute încă două evaluări.

„Finalizarea acestei evaluări va permite Republicii Moldova să acceseze 111,4 milioane de drepturi speciale de tragere (circa 148,3 milioane de dolari). Astfel, suma totală a debursărilor efectuate în cadrul programelor curente va constitui circa 810 milioane dolari”, a declarat şefa misiunii.

Iancu susţine că economia țării, afectată de influența războiului dus de Federația Rusă în Ucraina și de șocurile asociate cu prețurile la resursele energetice, se redresează.

„Prognozăm o creștere economică de 2,6 la sută în 2024 și 3 la sută în 2025, în principal datorită cererii interne puternice. Începând cu luna octombrie a anului 2023, inflația s-a plasat în general în limitele intervalului de 5 ± 1,5 la sută, țintit de Banca Națională a Moldovei”, afirmă Alina Iancu.

Angajamente şi realizări

Pe de altă parte, ea susţine că rămâne înalt riscul de înrăutățire a situației, în principal din cauza războiului din Ucraina și a unor posibile noi șocuri în sectorul energetic. Totodată, se atestă și factori benefici creșterii economice, cum ar fi progresul mai rapid al reformelor structurale, inclusiv în cadrul Planului de creștere al UE și progresul constant pe calea aderării la UE.

„Revizuirea în scădere a deficitului bugetar pentru anii 2024 și 2025, la 4,4 la sută și, respectiv, 4,0 la sută din PIB, reflectă veniturile mai mari decât s-a preconizat, determinate de creșterea puternică a salariilor și a importurilor”, adaugă Alina Iancu.

Cât despre cheltuielile publice, acestea au rămas în mare parte neschimbate, cu o reechilibrare binevenită în favoarea investițiilor pentru anul viitor.

Reprezentanta FMI susţine că se atestă rezultate bune în ceea ce privește indicatorii cantitativi, în paralel cu realizarea neuniformă a reformelor structurale.

În opinia Alinei Iancu, autoritățile au îndeplinit condițiile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și cel al întreprinderilor de stat. Totodată, ea se referă şi la preconizatele modificări legislative pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei, una dintre care prevede dreptul de veto a preşedintei Republicii Moldova la desemnarea sau demiterea conducerii BNM.

Printre alte măsuri convenite de FMI, pe care autorităţile de la Chişinău s-au angajat să le îndeplinească, se numără înființarea Curții Anticorupție și asigurarea dotării corespunzătoare cu personal a Procuraturii Anticorupție, trecerea de la acordarea de subvenții pentru energie în factură la transferuri în numerar bine direcționate, până la începerea sezonului de încălzire și altele.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.