theme-icon
logo
logo
Menu icon
Point.md logo
Distribuie știrea
Copiază linkul
Link copiat
4 Noiembrie 2024, 07:42
5 634
Copiază linkul
Link copiat

Experții Băncii Mondiale: Sunt necesare reforme pentru creșterea PIB-ului

Creșterea pe termen mediu a PIB-ului Moldovei va fi alimentată de reformele menite să promoveze diversificarea economică și competitivitatea, care ar trebui să fie în conformitate cu agenda de aderare a țării la UE.

Experții Băncii Mondiale: Sunt necesare reforme pentru creșterea PIB-ului.
Experții Băncii Mondiale: Sunt necesare reforme pentru creșterea PIB-ului.

De această părere sunt experții Băncii Mondiale (BM) care au prezentat un document privind perspectivele de creștere a economiei moldovenești, informează logos-pres.md.

BM se așteaptă ca economia moldovenească să crească cu 3,9% în 2025 și cu 4,5% în 2026. În acest an, prognoza BM presupune o creștere a PIB-ului în Moldova de 2,8%.

„În general, se așteaptă ca venitul real disponibil să continue să crească, iar politicile monetare și fiscale adaptive ar trebui să susțină creșterea preconizată”, se arată în documentul citat.

Pe partea cererii, consumul va fi principalul motor al cererii interne, în timp ce investițiile vor primi un impuls pozitiv mai pronunțat pe măsură ce legăturile Moldovei cu UE se vor adânci și sentimentul investițional regional și intern se va îmbunătăți.

Analiștii băncii prognozează că sectorul serviciilor din Moldova va fi principalul motor de creștere, cu schimbări semnificative în sectorul IT și redresarea treptată a sectorului financiar.

În același timp, banca consideră că contribuția sectorului agricol la creșterea PIB va rămâne limitată pe termen mediu din cauza problemelor de productivitate și a efectelor negative ale schimbărilor climatice.

„Sectorul industrial se va redresa treptat. Se preconizează că producția va atinge nivelurile anterioare războiului în 2025, susținută de îmbunătățirea cererii externe și a sentimentului investițional în regiune”, notează banca.

Într-o secțiune specială a analizei privind perspectivele economice ale Moldovei, economiștii BM au evaluat potențialul republicii de a-și dezvolta sectorul de producție prin participarea la lanțurile valorice globale.

„Cu toate acestea, Moldova se confruntă cu o concurență intensă din partea unui aflux de bunuri importate, deoarece îi lipsește autosuficiența în multe produse agricole și alimentare”, a precizat Banca Mondială.

Deficitul de cont curent al Moldovei a crescut până la 14,2% din PIB în prima jumătate a anului 2024, de la 11,9% în 2023.

Experții BM au declarat că, în pofida unei anumite îmbunătățiri a condițiilor de comerț exterior, exporturile au scăzut cu 11,4% (de la an la an) în al doilea trimestru. Acest lucru a condus la scăderea acestuia cu 4,2% în prima jumătate a anului 2024. Scăderea s-a datorat reducerii reexporturilor de produse combustibile către Ucraina, în timp ce exporturile de bunuri produse local au rămas relativ stabile.

„După o dinamică modestă în primul trimestru din 2024, importurile au crescut în al doilea trimestru, ducând la o creștere de 1,4% în perioada ianuarie-iunie a acestui an”, se arată în documentul citat.

Balanța comercială a serviciilor s-a redresat semnificativ, cu 28% (de la an la an) în al doilea trimestru, deși a înregistrat un declin marginal în această perioadă.

Exporturile de servicii din sectorul IT au crescut cu 12,2 % în prima jumătate a anului, în timp ce exporturile de software au scăzut.

Remitențele din toate direcțiile au scăzut cu 7,3% în prima jumătate a anului 2024, influențate în principal de tendințele din țările CSI.

Deficitul de cont curent a fost finanțat în principal prin numerar și depozite și instrumente ale datoriei sectorului public, în timp ce investițiile străine directe au înregistrat o creștere marginală în al doilea trimestru.

Datoria externă a Moldovei a scăzut cu 3,7% în S1 2024, ajungând la 57% din PIB, în principal datorită reducerii datoriei externe private.

Banca Mondială a remarcat politica prudentă a Băncii Naționale a Moldovei, care a acumulat suficiente rezerve valutare prin intermediul ratei de schimb. La sfârșitul lunii august 2024, rezervele au crescut cu 3,7% de la începutul anului 2024 și au ajuns la 5,6 miliarde de dolari, ceea ce este capabil să acopere mai mult de patru luni de importuri ale Moldovei.

Totodată, BM constată creșterea stabilă a sectorului bancar din Moldova, menționând creșterea activelor și depozitelor băncilor comerciale. Într-un document prezentat de bancă privind perspectivele de creștere a economiei moldovenești, experții BM atrag atenția asupra faptului că profiturile băncilor au scăzut în septembrie față de aceeași perioadă a anului trecut, din cauza reducerii veniturilor din dobânzi.

„Reducerea veniturilor din dobânzi se datorează în mare parte randamentelor mai mici la investițiile în titluri de creanță, veniturilor mai mici din rezervele obligatorii. Ca urmare, rentabilitatea activelor (ROA) și rentabilitatea capitalului propriu (ROE) ale băncilor pentru primele opt luni din 2024 au scăzut ușor față de anul precedent, la 2,4% și, respectiv, 14,8%”, se arată în document.

Împrumuturile către sectorul real au crescut cu aproximativ 15% (de la an la an) în primele opt luni ale acestui an. Acest lucru s-a datorat în principal unei creșteri a creditelor pentru locuințe și de consum. Nivelul creditelor problematice și-a continuat tendința descendentă, ajungând la 4,5%.

Datorită creșterii veniturilor, deficitul bugetar al Moldovei a scăzut la 3% din PIB. Veniturile au crescut cu 11,9% datorită creșterii contribuțiilor de asigurări sociale, a taxei pe valoarea adăugată (TVA), a accizelor la import și a impozitului pe venitul persoanelor fizice. Cu toate acestea, încasările din impozitul pe profit au scăzut cu aproape 9%, în principal din cauza taxelor recent introduse pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Cheltuielile totale au crescut cu doar 6% în cursul perioadei, reflectând o reducere a măsurilor de sprijin. Cheltuielile cu salariile au crescut cu 15,3%, în timp ce cheltuielile sociale au crescut cu 2,7%.

Ratele scăzute ale dobânzii au contribuit la o reducere a plăților de dobânzi cu aproape 15%.

Cheltuielile cu activele nefinanciare au scăzut cu 8,2%, în timp ce cheltuielile de capital au scăzut cu 25%.

Experții BM consideră că „o astfel de subutilizare a cheltuielilor de capital subliniază necesitatea urgentă de a îmbunătăți previziunile bugetare, în special la nivel local”.

Ca urmare, deficitul bugetar s-a redus la aproximativ 3% din PIB în perioada ianuarie-august, de la 5,2% în 2023. Acesta a fost finanțat în principal prin împrumuturi externe de la parteneri multilaterali și bilaterali în condiții favorabile, precum și prin împrumuturi interne.

„Autoritățile moldovenești au consolidat cu succes rezervele valutare, care se ridică la aproximativ 3,3% din PIB proiectat pentru 2024”, notează Banca Mondială.

Acum ne puteți urmări și pe TelegramFacebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.


Sursă
Distribuie știrea
Copiază linkul
Link copiat