Expert: În finanțele publice ale Moldovei se menține un haos sistemic

Potrivit expertului, originile problemelor actuale sunt legate de istoria adoptării legii privind finanțele publice. El a amintit că proiectul actualei legi nr. 181/2014 a fost elaborat de Ministerul Finanțelor în perioada în care instituția era condusă de Veaceslav Negruța. Documentul a fost aprobat de Guvern și înregistrat ca proiect în Parlament la 27 octombrie 2011, scrie noi.md.

Barbalat afirmă că avizul principal asupra proiectului și recomandarea către Parlament de a adopta legea au fost semnate de președintele de atunci al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Veaceslav Ioniță. Potrivit acestuia, Parlamentul a adoptat legea la 12 iulie 2012.

„După aceea au avut loc o serie de evenimente de culise, cu participarea unui referent al președintelui Republicii Moldova. Numele lui începe cu litera „R””, a scris expertul. 

Potrivit lui Barbalat, după aceasta Guvernului i s-ar fi cerut să prezinte o altă lege privind finanțele publice, asumată de Cabinetul de miniștri în baza articolului 106/1 din Constituție. El amintește că Guvernul a aprobat noua lege privind finanțele publice prin asumarea răspunderii, prin Hotărârea nr. 622 din 21 iulie 2014. În aceeași zi, proiectul a fost înregistrat în Parlament. 

Expertul atrage atenția asupra unor neconcordanțe privind datele adoptării, promulgării și publicării legii. 

„Deși legile asumate de Guvern trebuie examinate de Parlament în termen de 72 de ore, iar Parlamentul trebuie să-și exprime poziția, legea respectivă a fost adoptată de Parlament abia la 15 august 2014. Totuși, Guvernul nu a fost demis, așa cum prevede Constituția”, a declarat Barbalat. 

Potrivit acestuia, legea adoptată de Parlament la 15 august 2014 ar fi fost promulgată de președinte înainte de această dată, la 31 iulie 2014. 

„Deși legea nr. 181 este datată în Parlament cu 15.08.2014, în Monitorul Oficial a fost publicată la 08.08.2014, dar deja cu data adoptării 25.07.2014. Adică s-au ajustat la data promulgării — 31.07.2014”, a scris expertul. 

Barbalat consideră că o asemenea situație a fost posibilă din cauza lipsei de responsabilitate din partea instituțiilor statului. 

„Repet. Haos a fost, este și va fi. Pentru că nimeni nu a purtat și nu va purta responsabilitate pentru haos, în primul rând începând cu Parlamentul, Președinția și conglomeratul numit Guvern”, a subliniat el. 

Expertul critică și practica elaborării prognozelor bugetare. Potrivit acestuia, conform articolului 47 din legea privind finanțele publice, Guvernul este obligat să aprobe prognoza bugetară pe termen mediu și să o prezinte Parlamentului până la 1 iunie. 

„În toți anii precedenți și în anul curent, Guvernul nu a aprobat niciodată până la 1 iunie prognozele bugetare respective. În anii 2025, 2020, 2016 și 2015, Guvernul nici măcar nu a aprobat prognozele corespunzătoare”, afirmă Barbalat. 

Separat, el indică problema utilizării prognozelor macroeconomice la formarea bugetelor. În opinia expertului, planificarea bugetară este construită în mod greșit pe PIB-ul prognozat, în timp ce o bază mai corectă ar fi venitul național brut prognozat. 

„Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii, Ministerul Sănătății și autoritățile publice locale determină toate conturile bugetare ca procent din PIB-ul prognozat, fără să înțeleagă că PIB-ul prezentat de BNS este umflat, nerealist, cu cel puțin 50%”, a declarat Barbalat. 

Economistul consideră că PIB-ul folosit în calcule nu reflectă baza fiscală reală, deoarece include componente care, potrivit lui, nu generează venituri fiscale efective. 

„Anual, toate bugetele aprobate inițial sunt greșite cu cel puțin 50-60%”, a menționat el. 

În opinia lui Barbalat, pentru o planificare mai exactă a finanțelor publice, statul ar trebui să se bazeze nu pe PIB-ul prognozat, ci pe venitul național brut prognozat, care ține cont de volumele reale de bunuri și servicii produse și realizate, precum și de fluxurile de capital, dobânzi și dividende.