Comisia Europeană: Reforma fiscală a Republicii Moldova ar putea să nu acopere creșterea salariilor bugetarilor
Reforma fiscală pregătită de autoritățile Moldovei ar putea să nu asigure venituri suficiente la buget pentru a acoperi majorarea planificată a salariilor în sectorul public și finanțarea investițiilor necesare economiei.

Acest lucru se menționează în raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026, publicat miercuri, 4 noiembrie, scrie noi.md cu referire la bani.md
La Bruxelles se consideră că, în pofida planurilor autorităților de a introduce noi taxe și de a le majora pe cele existente, veniturile suplimentare preconizate ar putea fi insuficiente, ceea ce va crea și mai multă presiune asupra finanțelor publice.
Potrivit documentului, reforma fiscală vizează simplificarea sistemului de impozitare, majorarea veniturilor bugetare și sporirea previzibilității politicii fiscale pentru investitori și contribuabili. Printre măsurile examinate se numără majorarea sau introducerea accizelor pentru produsele considerate nocive, modificarea cotelor TVA pentru anumite categorii de bunuri și servicii, inclusiv produsele alimentare importate, agricultura, sectorul HoReCa, precum și consumul de gaze naturale și energie electrică peste un anumit prag.
De asemenea, sunt prevăzute majorarea plafonului neimpozabil al veniturilor persoanelor fizice, impozitarea suplimentară a jocurilor de noroc, majorarea temporară a poverii fiscale asupra sectorului financiar și extinderea facilităților fiscale pentru profitul reinvestit de companii.
Totuși, Comisia Europeană avertizează că măsurile propuse nu soluționează problemele structurale ale sistemului fiscal și nu garantează obținerea resurselor necesare pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare.
«În general, deși au fost întreprinși unii pași pozitivi pentru eliminarea anumitor facilități fiscale, reforma propusă nu prevede o reducere sistematică a cheltuielilor fiscale în scopul extinderii bazei de impozitare», — constată Comisia Europeană.
Mai mult, experții europeni consideră că veniturile suplimentare prognozate ar putea fi insuficiente pentru finanțarea reformei salarizării angajaților din sectorul bugetar și pentru crearea posibilităților financiare necesare majorării investițiilor publice.
«Veniturile suplimentare preconizate vor fi, probabil, insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor aferente viitoarei reforme a salarizării în sectorul public și pentru crearea spațiului bugetar necesar majorării investițiilor publice, ceea ce va exercita presiuni suplimentare asupra stării finanțelor publice», — se menționează în raport.
Comisia Europeană atrage atenția că, în pofida eliminării unor facilități fiscale în anul 2025, impactul pozitiv al acestor măsuri asupra veniturilor bugetare a fost în mare parte anulat de introducerea altor scutiri de taxe. Această tendință a continuat și în 2026, când au fost aprobate noi facilități, inclusiv prelungirea cotei zero a impozitului pe profitul reinvestit al întreprinderilor mici și mijlocii.
Potrivit estimărilor prezentate în raport, numai această măsură va costa bugetul circa 0,45% din PIB. În paralel, autoritățile au introdus un regim fiscal pentru freelanceri, cu o cotă unică de impozitare de 15%.
Avertismentul Bruxelles-ului a venit pe fundalul unei situații bugetare deja dificile. Comisia Europeană menționează că Republica Moldova continuă să se confrunte cu un deficit bugetar ridicat, iar datoria publică este în creștere.
În 2025, deficitul bugetar a constituit 3,9% din PIB, sub ținta stabilită de 5%. Totuși, acest rezultat s-a datorat inclusiv nevalorificării fondurilor prevăzute pentru investițiile planificate și nu doar veniturilor bugetare mai mari.
Pentru anul 2026, inițial era prevăzut un deficit bugetar de 5,7% din PIB, însă ajustarea bugetului propusă la sfârșitul lunii august presupunea majorarea acestuia până la 6% din PIB, pe fondul creșterii cheltuielilor curente, inclusiv pentru salariile bugetarilor și sprijinul energetic acordat populației.
Comisia Europeană mai menționează că investițiile publice continuă să fie realizate în volume mai mici decât cele planificate, în timp ce finanțarea deficitului bugetar prin emiterea de valori mobiliare de stat devine tot mai costisitoare din cauza majorării ratelor dobânzilor. La sfârșitul anului 2025, datoria publică a Republicii Moldova a ajuns la 39,2% din PIB, iar la Bruxelles se prognozează creșterea sa în continuare.
Concluziile Comisiei Europene au fost publicate pe fundalul pregătirii de către autorități a unei noi legi privind salarizarea în sectorul bugetar, care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, concomitent cu modificările politicii fiscale. Recent, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, Marcel Spatari, a declarat că autoritățile contează să obțină circa cinci miliarde de lei venituri suplimentare datorită noilor măsuri fiscale. Totodată, el a recunoscut că realizarea acestor prognoze depinde inclusiv de comportamentul consumatorilor.
Bruxelles-ul recomandă autorităților să extindă baza de impozitare prin reducerea mai sistematică a facilităților fiscale, să sporească eficiența cheltuielilor publice și să urmeze o politică bugetar-fiscală prudentă, astfel încât majorarea cheltuielilor să nu pună în pericol sustenabilitatea datoriei publice.


