Economist, despre cele 10 miliarde pentru jocurile de noroc: Cifra nu are nicio legătură cu realitatea

Economistul Stas Madan de la Expert-Grup susține că datele Loteriei Naționale a Moldovei au fost interpretate greșit, iar această confuzie ar putea sta acum la baza unei decizii fiscale care ar putea aduce statului mai multe probleme decât venituri, transmite rupor.md.

„În 2025, Loteria Națională a Moldovei a raportat venituri din vânzări (cifră de afaceri) de 13,26 miliarde de lei. Această cifră este interpretată în mod eronat drept „cheltuielile populației pentru jocurile de noroc”. În realitate, ea reprezintă cifra de afaceri brută, adică suma totală a mizelor, în care aceiași bani sunt contabilizați de mai multe ori, pe măsură ce câștigurile sunt reutilizate pentru noi pariuri”, explică expertul.

El menționează că „unii influenceri și lideri de opinie s-au grăbit să-i reproșeze moldovenilor cât de iresponsabil își cheltuie banii”. Totuși, cifra menționată „nu are nimic în comun cu cheltuielile reale ale moldovenilor pentru jocurile de noroc”.

Economistul arată că cele 13,26 miliarde de lei reprezintă cifra de afaceri brută – suma tuturor mizelor. În această statistică, aceiași bani sunt contabilizați de mai multe ori, atunci când câștigurile sunt utilizate pentru noi pariuri sau jocuri.

Pentru a explica mecanismul, Madan oferă exemplul unei persoane care depune 100 de lei într-un cont de joc. Aceasta pariază întreaga sumă pe un pariu și câștigă 400 de lei, apoi pariază din nou cei 400 de lei și câștigă 1.000 de lei. Retrage 400 de lei, din care se reține un impozit de 18%, iar ceilalți 600 de lei îi pariază și îi pierde. În acest exemplu, persoana a introdus efectiv în sistem doar 100 de lei, însă suma cumulată a mizelor constituie 1.100 de lei: 100 + 400 + 600. Astfel, în veniturile din vânzări ale Loteriei figurează 1.100 de lei, deși inițial jucătorul a cheltuit doar 100 de lei.

Cu alte cuvinte, în exemplul oferit de economist, un leu introdus efectiv în joc generează 11 lei de cifră de afaceri.

Madan susține că rapoartele financiare ale Loteriei permit observarea și a dimensiunii reale a banilor cheltuiți. Fluxul de numerar arată că, în 2025, în conturile Loteriei au intrat de la jucători circa 1,03 miliarde de lei încasări nete în numerar.

Diferența devine și mai evidentă dacă sunt analizate pierderile efective. Din cifra de afaceri de 13,26 miliarde de lei, aproximativ 12,72 miliarde, sau 95,96%, s-au întors la jucători sub formă de câștiguri. Venitul brut din joc – diferența rămasă la operator – a constituit circa 536 de milioane de lei, ceea ce corespunde unei marje de 4,04%.

„Mai simplu spus, în 2025 moldovenii au introdus în jocurile de noroc ale Loteriei Naționale a Moldovei 1,03 miliarde de lei, însă au cheltuit/pierdut efectiv 536 de milioane de lei”, explică Madan.

Pe baza acestor date, economistul calculează că fiecare leu introdus efectiv de jucător generează circa 12,9 lei de cifră de afaceri, iar fiecare leu pierdut definitiv corespunde unei cifre de afaceri de aproximativ 24,7 lei. Astfel, cele 13,26 miliarde prezentate drept „cheltuieli” depășesc de aproape 25 de ori suma cheltuită efectiv de jucători.

Potrivit lui Madan, structura pieței explică de ce cifra de afaceri repetată este atât de mare. În 2025, rezultatul financiar al Loteriei a fost generat preponderent de produsele online, unde banii sunt returnați și jucați din nou cu o frecvență ridicată.

Loteriile online au generat un rezultat financiar de 266 de milioane de lei, pariurile online – 91 de milioane, iar sălile cu aparate de joc – 19,5 milioane. Loteria instant a adus doar 2,4 milioane de lei, în timp ce cazinoul online, în anul lansării sale, a înregistrat pierderi de 7,9 milioane de lei.

Valoarea biletelor de loterie generate în 2025 a ajuns la 11,4 miliarde de lei. Madan susține că această cifră confirmă faptul că motorul cifrei de afaceri îl reprezintă loteriile instant online, unde frecvența ridicată a jocurilor și procentul mare de returnare a câștigurilor fac ca aceiași bani să treacă prin joc de numeroase ori.

Economistul atrage atenția și asupra sumelor pe care Loteria le achită deja statului. În 2025, Loteria Națională a Moldovei a transferat la bugetul de stat 504,6 milioane de lei, comparativ cu 213 milioane în 2022, ceea ce înseamnă o creștere de 136% în patru ani.

Cea mai mare parte a banilor a provenit din impozitul de 18% reținut din câștiguri – 209,5 milioane de lei, sau 41,5% din suma totală. Alte 194,7 milioane, sau 38,6%, au reprezentat dividende plătite statului în calitate de unic acționar, iar 42,1 milioane de lei, sau 8,4%, au provenit din impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător.

Anume aici, în opinia expertului, apare problema noii politici fiscale. Guvernul propune introducerea unui impozit suplimentar de 6% din cifra de afaceri, peste impozitele existente.

Madan explică acest efect, revenind la exemplul jucătorului care depune 100 de lei, iar apoi joacă în mod repetat câștigurile obținute. Impozitul de 6% va fi perceput pentru fiecare miză, indiferent dacă banii provin dintr-un depozit nou sau reprezintă un câștig obținut anterior, precum și indiferent dacă pariul respectiv va fi câștigător sau pierzător. Dacă jucătorul câștigă, din suma câștigului va continua să fie reținut și impozitul existent de 18%.

„Este evident că un asemenea mod de impozitare va face modelul Loteriei mai puțin atractiv, iar consecințele vor fi simple – cifra de afaceri se va prăbuși: cei care joacă ocazional vor înceta să mai joace, iar o parte semnificativă dintre cei interesați de jocurile de noroc și dependenți de acestea vor pleca fie pe piața neagră, fie în țările vecine (mulți au pașapoarte românești, utilizarea VPN nu reprezintă o problemă etc.). Drept urmare, statul va pierde controlul asupra unei părți semnificative a participanților la jocurile de noroc, încasările la buget ar putea crește ușor, însă o reducere mai substanțială a cifrei de afaceri poate duce chiar la un rezultat negativ, în pofida introducerii impozitului pe cifra de afaceri”, scrie expertul.

El speră că autorii propunerii din cadrul politicii fiscale vor reexamina această măsură după ce vor face distincția dintre cifra de afaceri de miliarde a Loteriei, banii introduși efectiv de jucători și pierderile lor reale.

„Totuși, sper că, în cele din urmă, cei care au venit cu această propunere în cadrul politicii fiscale, […] vor înțelege cât cheltuie de fapt moldovenii pentru jocurile de noroc și ce anume intenționează să impoziteze și vor trage concluziile corespunzătoare”, a concluzionat economistul.