Curtea de Conturi semnalează deficiențe majore în gestiunea financiară a 14 ministere

Opinia cu rezerve, deși mai puțin severă decât o opinie contrară, indică faptul că situațiile financiare prezentate conțin denaturări importante, afectând parțial imaginea fidelă a poziției financiare a instituțiilor, scrie noi.md.

Un aspect îngrijorător este regresul Ministerului Finanțelor, care, după ce a obținut un aviz pozitiv în perioada 2021-2023, a fost retrogradat la opinie cu rezerve în 2024. Această situație subliniază fragilitatea progreselor înregistrate anterior și importanța menținerii unui angajament instituțional constant față de calitatea raportării financiare.

Alte instituții care au primit opinie cu rezerve includ Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Ministerul Justiției, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerul Mediului, Ministerul Educației și Cercetării, precum și Ministerul Energiei. Această concentrare largă de opinii cu rezerve indică probleme sistemice la nivelul administrației publice centrale, în special în domeniile evidenței patrimoniului, controlului intern și respectării principiilor contabilității de angajamente.

Auditul a relevat, în mod repetat, faptul că numeroase ministere nu au reușit să soluționeze disfuncționalități identificate încă din anii precedenți. Printre cele mai frecvente probleme se numără evidențierea incompletă sau eronată a activelor patrimoniale, cum ar fi terenurile, clădirile, echipamentele și alte bunuri de stat, care nu sunt înregistrate în totalitate în contabilitate sau sunt evaluate necorespunzător. De asemenea, continuă să fie întâlnite erori în clasificarea cheltuielilor și veniturilor, ceea ce afectează claritatea execuției bugetare și compromite fundamentarea deciziilor de politici publice.

Exemple concrete includ neînregistrarea a două bunuri imobile de 9,1 milioane de lei la Ministerul Finanțelor, subevaluarea activelor la Ministerul Afacerilor Externe cu 60,7 milioane de lei, și probleme cu reevaluarea activelor la Ministerul Afacerilor Interne, ducând la subevaluări și supraevaluări semnificative. De asemenea, Ministerul Apărării nu a înregistrat 89 de clădiri și patru loturi de teren în Registrul Bunurilor Imobile, iar Ministerul Justiției nu a raportat valoarea activelor moștenirii culturale.

Curtea de Conturi subliniază că, deși opiniile cu rezerve nu atrag sancțiuni legale imediate, ele semnalează aspecte care necesită atenție sporită din partea instituțiilor. Persistarea acestui tip de opinie reflectă faptul că progresele realizate sunt încă insuficiente. Dificultățile se datorează adesea unor cauze sistemice, care implică ajustări legislative, clarificări metodologice și un efort coordonat și susținut pentru consolidarea calității gestiunii financiare.

În acest context Curtea de Conturi atrage atenția asupra necesității adoptării unei abordări mai riguroase și coerente în aplicarea recomandărilor de audit. Consolidarea controlului intern managerial, revizuirea politicilor contabile, îmbunătățirea evidenței bunurilor publice și dezvoltarea continuă a competențelor personalului contabil trebuie să devină obiective instituționale asumate, integrate în procesele de management, și nu tratate ca simple formalități. 

În lipsa unor măsuri eficiente, există riscul perpetuării unor practici contabile inadecvate, cu impact negativ asupra eficienței utilizării banului public și a încrederii cetățenilor în instituțiile statului.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.