Curtea de Conturi: Numărul studenților scade, iar cheltuielile pentru educație cresc

Această situație a fost observată după reorganizarea învățământului superior acum doi ani, prin fuziunea unor universități cu altele, ceea ce limitează eficiența și calitatea acestei reforme, a constatat Curtea de Conturi în raportul său anual pentru 2023, transmite jurnal.md.

În încercarea de a îmbunătăți calitatea învățământului superior din Republica Moldova, Guvernul a reorganizat în 2022 prin fuziune mai multe universități și institute de cercetare științifică din cadrul Academiei de Științe. Atunci, Universitatea de Stat, Universitatea Tehnică, Universitatea de Stat „Ion Creangă” și Academia de Științe Economice au fuzionat cu Universitatea de Stat din Tiraspol, Academia de Management Public, Universitatea Agrară și alte instituții de învățământ.

Curtea de Conturi în raportul său pentru 2023 a stabilit că procesul de reorganizare a fost complex, iar nerespectarea normelor legale a generat probleme în gestionarea resurselor patrimoniale, umane și financiare ale instituțiilor de învățământ existente.

Astfel, în anul universitar 2021-2022, numărul total al studenților din universitățile din Republica Moldova a scăzut la aproximativ 600.000, dintre care mai mult de jumătate au continuat studiile pe bază de contract. Pe de o parte, numărul studenților bugetari a scăzut cu peste trei mii, iar pe de altă parte, cheltuielile medii pe student au crescut semnificativ, atingând în 2022 aproximativ 45.000 lei. Bugetul alocat învățământului superior a crescut între 2018 și 2022 de la 912 milioane lei la 1,1 miliarde lei.

„Instituțiile de învățământ superior concurează pentru numărul de studenți. Actuala sistemă de învățământ superior din Republica Moldova se confruntă cu un număr prea mare de instituții de învățământ micuțe, care concurează pentru un număr tot mai mic de studenți. Această situație a dus la o utilizare ineficientă a resurselor, instituțiile folosesc aceleași resurse pentru întreținerea infrastructurii, indiferent de numărul de studenți care frecventează cursurile”, se arată în raportul CCRM.

Verificarea a arătat că situația este explicată prin lipsa unei metodologii clare de determinare a costului programelor educaționale, gestionarea ineficientă a bunurilor și fondurilor publice, nerespectarea cerințelor în domeniul achizițiilor publice, precum și problemele din procesul de reorganizare.

Prin urmare, evaluarea inadecvată și înregistrarea necorespunzătoare a bunurilor publice gestionate creează riscuri potențiale în protejarea drepturilor de proprietate publică asupra acestor bunuri.

Curtea de Conturi subliniază că problemele identificate evidențiază necesitatea unor reforme profunde în sistemul de învățământ superior și că eficiența gestionării fondurilor și bunurilor publice în acest domeniu depinde de implementarea unui control mai strict, o mai bună comunicare intersectorială și o responsabilitate sporită din partea persoanelor care iau decizii.

Instituția mai notează că în perioada de raportare a participat la mai multe litigii, inclusiv cinci cazuri administrative, un caz civil și două cazuri penale, inițiate pe baza rapoartelor sale de audit.

„Deși ca urmare a examinării materialelor în care Curtea a fost parte procesuală au fost pronunțate hotărâri judecătorești prin care actele contestate ale Curții au fost menținute în vigoare, fiind calificate ca întemeiate și legale, trebuie menționat că contestarea cazurilor de contravenție administrativă implică cheltuieli bugetare suplimentare, exprimate în atragerea angajaților Curții, persoanelor verificate, instanțelor, precum și a altor entități la îndeplinirea altor acțiuni decât cele prevăzute de activitatea principală”, se subliniază în raportul CCRM pentru 2023.