Creșterea numărului de angajați, sub așteptări: 0.8% față de prognoza de 3.6%
Creșterea deficitului de forță de muncă în Moldova, deși continuă, rămâne moderată și nu exercită o presiune semnificativă asupra companiilor.

Cele mai afectate sunt întreprinderile mici: cu cât compania este mai mică, cu atât diferența dintre numărul planificat și cel efectiv de angajați este mai mare, informează Radio Moldova.
Potrivit datelor prezentate în cadrul ședinței Grupului de lucru de la Consiliul Economic pe lângă prim-ministru, ponderea angajatorilor afectați de lipsa forței de muncă a crescut moderat — de la 13% în 2023 la 15% în 2025.
Numărul angajaților în companii a crescut doar cu 0,8%, în timp ce era planificată o creștere de 3,6%. Cea mai mare instabilitate se observă în întreprinderile mici și mijlocii.
Dacă sectoare precum administrația publică, educația și sănătatea au menținut un nivel stabil de ocupare, domeniile orientate spre piață au înregistrat fluctuații semnificative. Analiza arată că, în ciuda situației, tot mai puține companii sunt dispuse să majoreze salariile pentru a rezolva deficitul de personal.
Directorul companiei Igor Crapivca a declarat în cadrul discuțiilor că problema lipsei forței de muncă poate fi rezolvată doar printr-o abordare strategică și complexă la nivel de stat.
„Statul ar putea sprijini angajatorii care oferă salarii mai mari, de exemplu, prin reducerea contribuțiilor la fondul de asigurări sociale în cazul majorării salariilor cu peste 20%”, a propus antreprenorul.
Administratorul Zonei Economice Libere „Bălți”, Marin Ciobanu, a menționat că Moldova concurează pentru investiții nu doar cu țările vecine, ci și cu state îndepărtate, inclusiv țări din Africa. Potrivit lui, atenția investitorilor este concentrată în primul rând pe calificarea forței de muncă.
În acest context, el a subliniat necesitatea unei atenții sporite asupra calității pregătirii cadrelor și motivării cadrelor didactice să rămână în sistemul educațional, inclusiv prin creșterea salariilor.
Secretarul de stat al Ministerului Educației și Cercetării, Ludmila Stihi, a declarat că autoritățile au făcut prioritară dezvoltarea și îmbunătățirea calității educației duale, pregătirii profesional-tehnice și obținerii microcalificărilor.
„Pentru accelerarea acestui proces este foarte importantă implicarea mediului de afaceri, astfel încât angajatorii să poată indica clar ce competențe caută la potențialii angajați”, a menționat Ludmila Stihi.
În cadrul examinării moțiunii de cenzură privind politica Ministerului Muncii și Protecției Sociale — respinsă de Parlament pe 2 aprilie — ministrul Natalia Plugaru a comunicat că anul trecut Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă a ajutat 20.000 de cetățeni să-și găsească un loc de muncă. Obiectivul pentru acest an este de 25.000 de persoane, sau 100.000 în următorii patru ani.
Dacă în 2021 aproximativ 167.000 de persoane aveau statut de inactive, acum numărul lor a scăzut la 117.000.
„Este încă o cifră mare, dar reducerea cu 50.000 de persoane este semnificativă, deoarece acești 50.000 s-au întors în activitatea economică, nu mai sunt „invizibili”, muncesc, contribuie și beneficiază de protecție socială”, a subliniat Natalia Plugaru.
Ministrul a mai comunicat că ponderea lucrătorilor din economia informală a scăzut de la 20% în 2024 la 17% în 2025. Salariul minim pe țară a fost majorat treptat — de la 2.935 lei în 2021 la 6.300 lei în 2026. Salariul mediu pentru anul curent este estimat la nivelul de 17.400 lei.
Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.


