CFM are nevoie de investiții de opt miliarde de lei pentru a depăși criza

Compania are datorii istorice de peste 1,13 miliarde de lei și o infrastructură învechită, transmite mold-street.com.

Potrivit lui Bolea, CFM a ajuns în situaţie critică pentru că „de 12 ani este în paragină totală”, adică de prin anii 2012-2013, când la guvernare era Alianţa pentru Integrare Europeană.

El a susţinut în cadrul unui club de presă, că atunci când a venit în fruntea MIDR, întreprinderea avea datorii de peste un miliard de lei, incluisv pentru motorină, energie electrică şi termică, gaze naturale etc. „Am găsit facturi neachitate timp de zeci de ani", a precizat Bolea.

La acestea se adăugau restanţe de nouă luni la salariile angajaților. În februarie 2025, încasările CFM au scăzut la doar 22 milioane lei, în timp ce doar pentru plata salariilor erau necesare circa 40 milioane de lei. Adică se atesta un decalaj enorm.

Ministrul a spus că după ce a schimbat conducătorul Căilor Ferate, situaţia s-a îmbunătăţit şi acum restantele la salarii sunt pentru patru luni, dar situația rămâne critică.

Vladimir Bolea a menţionat şi planurile pentru CFM. Astfel în 2026, CFM va fi restructurată prin divizarea în două entități separate, mișcare menită să eficientizeze operațiunile și să atragă investiții strategice.

Prima entitate, „CFM Infrastructură”, va gestiona întreaga infrastructură feroviară a statului, inclusiv șinele, gările și podurile. Această componentă va rămâne în proprietatea statului, fără drept de privatizare, și va fi eligibilă pentru a primi subvenții guvernamentale pentru modernizare și întreținere, deja din 2026.

Cea de-a doua companie, „CFM Marfă”, va funcționa ca un operator comercial, responsabil de transportul de mărfuri și pasageri. Aceasta va trebui să își asigure sustenabilitatea financiară din serviciile prestate, concurând pe o piață liberă.

Potrivit ministrului, această separare este necesară pentru conformitatea cu normele europene și pentru asigurarea unei gestiuni financiare transparente. El a recunoscut că despre o asemenea reformă se vorbește de peste zece ani, dar până acum nu a fost implementată.

Pe lângă reforma structurală, planul include proiecte majore de infrastructură, a spus vicepremierul. Unul dintre cele mai importante este construcția unei linii feroviare noi, cu ecartament european și electrificată, care va conecta Republica Moldova de rețeaua europeană. Proiectul, realizat în parteneriat cu România, va începe cu un tronson de 25 km până la Ungheni și se dorește a fi extins până la Chișinău. Această linie va permite trenurilor să circule cu o viteză medie de 160 km/h, sporind semnificativ mobilitatea și eficiența transportului.

Alte proiecte cheie includ finalizarea interconectării podului Fălciu, reconstrucția tronsonului Văleni-Giurgiulești și modernizarea continuă a rețelei existente. Aceste investiții sunt văzute ca fiind vitale pentru a face transportul feroviar o alternativă viabilă și mai ieftină la cel rutier, în special în contextul în care taxele rutiere în regiune sunt în creștere.

Potrivit Ministerului Finanțelor, deficitul de capital de lucru, întârzierile la plăți și conturile bancare blocate cresc riscurile operaționale și de imagine. Activele neprofitabile neesențiale, precum Palatul de Cultură al Feroviarilor, generează pierderi anuale de aproximativ cinci milioane de lei, iar restructurarea lor este analizată separat.

Ministerul estimează necesarul de investiții în material rulant și infrastructură la peste 400 milioane euro, echivalentul a circa opt miliarde lei. Fără reforme structurale și finanțare externă, redresarea întreprinderii este considerată improbabilă.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.