Banca Națională prognozează o creștere a PIB de 2% în 2025

Dacă scenariul Băncii Naționale se va realiza, PIB-ul în 2025 va constitui 98,1% din nivelul înregistrat în 2021.

Creșterea economică va fi stimulată de consum și investiții. Salariul, care potrivit prognozelor va crește cu 5,1% va determina majorarea consumului gospodăriilor, transmite logos-press.md.

Investițiile în active fixe vor fi sprijinite de creșterea finanțării din surse proprii ale agenților economici, precum și de contribuția creditelor și împrumuturilor interne. Totodată, dinamica exporturilor va beneficia de redresarea sectorului agricol. Producția agricolă va crește cu 14% după o scădere de 14,6% în 2024.

După o creștere a inflației de 8,8% în primul trimestru al anului 2025, ritmul de creștere a prețurilor s-a temperat, iar în trimestrul IV se așteaptă reducerea inflației până la 6,5%. Printre factorii care determină această dinamică se numără scăderea prețurilor la carburanți și efectul revenirii sectorului agricol după declinul din 2024. Revenirea în intervalul acceptabil este preconizată abia pentru anul 2026. Pentru anul curent, BNM prognozează o inflație anuală de 7,5%.

Totuși, datele din primele patru luni ale anului 2025 arată o creștere mai rapidă a veniturilor bugetare comparativ cu cheltuielile și activele nefinanciare, 14,7% față de 10,7%. Dacă această tendință se va menține până la sfârșitul anului, deficitul bugetar raportat la PIB ar putea să se apropie de pragul de 2,5% stabilit în Legea finanțelor publice.

Povara deservirii datoriei publice continuă însă să se resimtă tot mai mult atât asupra veniturilor, cât și asupra cheltuielilor bugetare. Volumul maxim al plăților de rambursare revine anului 2025. Prognoza BNM indică un vârf al rambursării datoriei publice interne, constituită în mare parte din instrumente cu scadențe scurte.

Potrivit Ministerului Finanțelor, segmentul pe termen scurt al datoriei publice interne, refinanțat anual prin noi emisiuni de obligațiuni de stat, prezintă un risc semnificativ pentru bugetul de stat în cazul unei posibile creșteri a ratelor dobânzilor pe piața internă.

Datoria publică externă se află în limite sigure, ceea ce indică un risc scăzut de refinanțare, iar datoria publică totală reprezintă, în opinia băncii centrale, un „risc moderat de refinanțare”.

Analiza profilului de rambursare a datoriei publice externe arată o repartizare relativ uniformă a plăților începând cu anul 2026, ceea ce demonstrează un risc scăzut de refinanțare. La aceasta contribuie structura împrumuturilor externe, care include perioade de grație și termene lungi de rambursare. Volumul maxim al plăților de rambursare este prevăzut tot pentru anul curent.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.