La Derniere Heure: Expansiunea îngrijorătoare a salafismului în Belgia

Sosirea în această țară europeană a curentului salafist, apărut în Arabia Saudită, s-a produs la finalul anilor '70. La acea vreme, a fost inaugurată Marea Moschee din parcul bruxellez Cinquantenaire, locație oferită Arabiei Saudite de Regele Baudouin al Regatului Belgiei, notează luni ziarul belgian La Derniere Heure, citat de agenția Agerpres.

Adepți ai unei interpretări riguroase a Coranului și ai unei practici care se inspiră din primele generații după apariția islamului, salafiștii s-au plasat pe o poziție aparte față de comunitatea musulmană și moscheile din Belgia, legate în mod tradițional de Maghreb (Maroc, Algeria și Tunisia). 

Dacă salafismul condamnă folosirea violenței, viziunea sa pur binară ('existăm noi, credincioșii, și ceilalți, care sunt infideli') favorizează radicalizarea anumitor tineri în pierdere de repere, așa cum este cazul lui Abdelhamid Abaaoud ('creierul' atentatelor teroriste comise la Paris pe 13 noiembrie și soldate cu 129 de morți) și a fraților Ibrahim Abdeslam (atentator-sinucigaș în respectivele atacuri) și Salah Abdeslam (căutat pentru implicare în aceleași atentate) — explică Michael Privot, islamolog și doctor în limbi orientale la Universitatea din Liege. 

Potrivit acestuia, moscheile din Belgia încă se află în mâinile imigranților musulmanilor din prima și a doua generație ajunși în această țară, care sunt ostili salafismului. 

De zece ani, influența salafistă este omniprezentă în rândul numeroșilor musulmani belgieni, fără ca aceștia să conștientizeze acest lucru. 

Ultimul exemplu este cel al umoristului bruxellez Abdel, care la finalul unui monolog de-al său adaugă o scurtă înregistrare video unde un anume șeic Mohamed Hassan explică faptul că autorii violențelor nu sunt adevărați musulmani. 

Problema este că acest șeic egiptean este un predicator salafist, care în alte înregistrări video consideră că este normal să ucizi musulmani șiiți și pe cei care abandonează islamul. 

'Discursurile salafiste omniprezente pe internet constituie o problemă. Există lucruri spuse cu care nu poți fi de acord și altele care sunt foarte periculoase. Tinerii belgieni nu dispun mereu de instrumente pentru a face diferența. Atunci când Abdel vorbește în filmulețele sale de problema tinerilor musulmani belgieni de a verifica, înainte de a le mânca, dacă bomboanele conțin sau nu gelatină de porc, avem de-a face cu un alt exemplu de inoculare a concepției salafiste în Belgia. A privi cu mare atenție dacă toate ingredientele sunt 100% acceptabile, a face o astfel de distincție între haram și halal, nu exista în urmă cu zece ani', subliniază Michel Privot. 

În opinia sa, autoritățile publice belgiene, până acum extrem de pasive în domeniu, trebuie să oblige toate moscheile din Belgia să fie recunoscute oficial.