Grecii trebuie să-şi vândă ţara pentru a-şi plăti creditorii

Ceea ce înainte de autodeclarata revoltă antiausteritate premierul grec Alexis Tsipras a promis că nu va face trebuie acum să facă pentru ca ţara sa şi băncile greceşti să primească banii care le vor ţine în zona euro.

Pentru că şi-a pierdut credibilitatea în ochii creditorilor, guvernul de la Atena şi-a pierdut şi dreptul a de a decide în chestiunile importante ale ţării.

Băncile se vor redeschide astăzi, după o vacanţă bancară prelungită, dar restricţiile de capital rămân, deşi mai relaxate, iar in sistemul bancar se face deja simţită o reechilibrare a forţelor. În plus, femeile de serviciu din ministere, date afară de fostele guverne pentru reducerea cheltuielilor şi reangajate cu surle şi trâmbiţe de Tsipras ca sfidare la adresa austerităţii cerute de creditori, au rămas din nou fără loc de muncă.
Grecia trebuie să strângă 50 de miliarde de euro din vânzarea activelor de stat din turism, din industria navală şi telecomunicaţii, care vor fi plasate într-un fond de privatizare în conformitate cu acordul convenit cu creditorii. 50 miliarde dolari poate părea o sumă exagerată având în vedere că Grecia a obţi­nut 3,5 miliarde de euro din privatizări din 2011 până în prezent. Oponenţii privatizărilor spun că acestea reduc siguranţa locului de muncă şi transferă avuţia la elita bogată.
Activele pe care le poate vinde guvernul includ participaţii deţinute de stat la noul aeroport al Atenei, la porturile Pireu şi Salonic, la compania energetică Hellenic Petroleum şi la Public Power Corp., cea mai mare companie de electricitate din Grecia, scrie The New York Times. De vânzare ar putea fi rezerve marine de petrol şi gaze naturale şi acţiuni deţinute la bănci de 7,5 miliarde euro (valoarea acestor active depinde de evoluţia lor pe bursă). Fondul de Dezvoltare a Activelor Republicii Elene, care are responsabilitatea privatizărilor, deţine, de asemenea, terenuri pe frumoasele insule greceşti, un castel pe insula Corfu şi mai multe clădiri în Atena şi în alte părţi ale ţării.
 
„Bijuteriile coroanei“

Banca naţională are în proprietate complexul Astir Palace Resort (un hotel de lux, facilităţi pe plajă şi restaurante) de la Marea Egee, considerat „bijuteria coronei“ din industria turismului, notează Bloomberg.

Între activele care ar putea fi incluse în fondul de privatizare se află şi o participaţie de 10% la Hellenic Telecommunications Organization (OTE), acţionarul majoritar al Telekom Romania Communications şi Telekom Romania Mobile Communications (fostele Romtelecom şi Cosmote România).
În sectorul bancar, Eurobank a cumpărat la preţul simbolic de 1 euro reţeaua de 83 de unităţi pe care Alpha Bank o are în Bulgaria. Achiziţia a fost făcută în contextul angajamentului băncilor greceşti de a se restructura, potrivit Kathimerini. Băncile greceşti nu mai au altă sursă sigură de capital decât fondurile de urgenţă ale BCE. În Cipru, planul de re­structurare a sectorului bancar a însemnat reducerea acestuia la jumătate.

Pentru a împiedica ajungerea în faliment a băncilor greceşti din cauza retragerilor masive de depozite, guvernul a închis băncile şi a impus controale de capital timp de trei săptămâni. Impactul avut pe pieţe de aceste măsuri este estimat la 3 miliarde euro, excluzând turismul, iar aceasta într-o economie deja slăbită. Doar retailerii au pierdut 600 de milioane euro.
 
Ce a cerut guvernul de la Atena grecilor să accepte sau să respingă la referendum

Guvernul se angajează să reevalueze până în octombrie 2015, cu participarea Băncii Mondiale, sistemul de siguranţă socială, inclusiv alocaţiile pentru familii şi pentru persoanele cu dizabilităţi astfel încât să fie generate economii de 0,5% din PIB anual care vor servi ca bază pentru reproiectarea sistemului de siguranţă socială care să includă retragerea graduală a schemei venitului minim garantat până în ianuarie 2016.

Guvernul trebuie să urmeze o nouă cale fiscală bazată pe ţinte de surplus bugetar primar de 1, 2, 3 şi 3,5% din PIB în 2015, 2016, 2017, 2018 şi mai departe.

Guvernul trebuie să-şi bazeze strategia fiscală de măsuri care să includă simplificarea sistemului TVA, generând venituri adiţionale de 1% din PIB, şi reforme structurale în sistemul de pensii care să aducă economii de 1% din PIB în 2016.