Gazprom bagă zâzanie în UE

Nord Stream 2, gazoductul pe care ruşii intenţionează să-l construiască în cooperare cu mai mulţi parteneri din sectorul energetic european, este văzut ca o ameninţare la adresa securităţii energetice a Ucrainei şi a ţărilor baltice, relatează Internaţional Business Times.

Noi reguli

Săptămâna aceasta, vicepreşedintele Comisiei Europene cu responsabilităţi în politica energetică a UE, Maros Sefcovic, va anunţa un nou set de reguli menit să reducă apetitul marilor consumatori de gaz din regiune pentru livrările efectuate de Gazprom.

Acestea vor stabili mai clar modul în care producătorii de gaz şi distribuitorii pot interacţiona. Măsura nu este pe placul Berlinului, care ar dori ca politică europeană să nu afecteze interesele marilor companii energetice comasate în Germania.

Însă, politica pare greu de evitat în contextul în care, încă de la crearea primului gazoduct Nord Stream, Rusia a ales să reducă cantităţile de gaz livrate prin intermediul reţelei din Ucraina, iar mai nou ameninţă statele NATO din zona Mării Baltice cu sistarea livrărilor.

„Este o Rusie care a invadat Ucraina şi care ameninţă statele baltice. Aceasta este Rusia cu care ne confruntăm în acest moment”, a comentat Andras Simonyi, directorul Centrului de Relaţii Transatlantice din cadrul Universităţii John Hopkins.

Ruptură Berlin-Bruxelles

Nord Stream 2 ar urma să fie construit în cadrul unui parteneriat încheiat de Gazprom cu E.ON, BASF, OMV, Engie şi Shell, măsură necesară pentru a nu intra sub incidenţa prevederilor antimonopol de pe piaţa de energie din Europa.

Gazoductul ar urma să asigure livrarea directă a combustibilului pe piaţa din Germania, cel mai mare consummator de gaze ruseşti din UE, iar cancelarul Angela Merkel şi ministrul economiei Sigmar Gabriel au încercat să prezinte proiectul ca pe un simplu parteneriat economic între cele două ţări.

Declaraţiile lor au stârnit însă furia liderilor din Polonia, ţară care a aflat în urmă cu 2 ani că a plătit un preţ cu 30% mai mare la gaz faţă de Germania, ca urmare a presiunilor exercitate de Moscova prin Gazprom asupra fostelor state comuniste integrate în structurile euroatlantice.

Alţi lideri de stat din centrul şi estul Europei s-au alăturat Poloniei, solicitând analizarea proiectului prin prisma implicaţiilor pe care le are asupra crizei din Ucraina, Rusia ameninţând în repetate rânduri că va opri livrările de gaz prin intermediul reţelei ucrainene începând cu 2019.

Statele est-europene par să fi găsit un aliat în comisarul slovac Maros Sefcovic, acesta insistând pentru o analiză mai profundă a situaţiei.

„Acest proiect, din punctul meu de vedere, are o mulţime de ramificaţii politice complexe.

Este foarte clar că, în momentul în care vorbim de un proiect de o asemenea magnitudine, este datoria noastră, în cadrul CE, să ne asigurăm că legislaţia europeană este respectată întru totul”, a afirmat Sefcovic în cadrul unui recent eveniment derulat la Washington.

Legislaţia UE face referire, în special, la respectarea principiilor concurenţiale şi folosirea reţelelor interconectate pentru a transporta gazul acolo unde este nevoie.

Sefcovic ar dori totuşi să examineze îndeaproape acordurile interguvernamentale semnate în cazul construirii de noi gazoducte.

Risc de securitate

Chiar dacă o criză energetică la Kiev şi Varşovia este improbabilă, în ciuda ameninţărilor proferate de Moscova, eliminarea transportului de gaz rusesc prin Ucraina prezintă un risc ridicat de securitate pentru Europa, în special pentru ţările din estul Uniunii.

În acest moment, Ucraina este dependentă de ajutoarele financiare acordate de Statele Unite şi UE pentru a contrabalansa criza economică survenită odată cu implicarea Rusiei în anexarea unor teritorii ucrainene şi întreţinerea unui focar de conflict în estul ţării.

Reducerea nivelului de distribuţie a gazelor ruseşti prin intermediul gazoductelor ucrainene ar şterge automat 2 miliarde de dolari din bugetul Kievului, destabilizând puternic ţara şi creând o zonă cu risc ridicat de securitate în imediata vecinătate a frontierei estice a UE.

„Un astfel de deznodământ ar reduce semnificativ bugetul Ucrainei şi ar avea un impact major asupra investiţiilor în infrastructura acestei ţări, acestea fiind extrem de necesare pentru buna funcţionare a sistemului”, crede Agata Loskot-Strachota, reprezentantul Centrului de Studii Estice din Varşovia.

Cea mai grea parte din povestea gazoductului Nord Stream 2 o reprezintă tocmai abilitatea ţărilor europene de a transmite Moscovei un mesaj printr-o singură voce, crede şi Andras Simonyi.

„Nu e vorba că se vor stinge luminile, dar Europa va fi amăgită. Nu cred că vreţi asta, ci o piaţă integrată de energie”, a mai spus directorul Centrului de Relaţii Transatlantice din cadrul Universităţii John Hopkins.