După zona Schengen, ar putea dispărea și moneda euro

„Nimeni nu poate pretinde că poate avea o monedă comună fără a putea traversa frontierele cât mai uşor”, a precizat liderul politic de la Berlin, conform EUObserver.

Piaţa unică, în pericol

Merkel a atras atenţia asupra riscurilor care ar afecta grav piaţa unică din Europa, dacă s-ar mai închide şi alte graniţe dintre statele europene.

Principiul liberei circulaţii a fost aplicat în interiorul blocului comunitar încă din 1985, precedând apariţia monedei unice europene din 2002.

Toate statele membre UE sunt parte a pieţei unice din Europa, iar ţările din zona euro sunt toate membre ale acordului Schengen.

Valul masiv de migranţi înregistrat în cursul anului în UE a dus la închiderea temporară a mai multor frontiere din interiorul spaţiului Schengen punând în pericol atât existenţa acordului, cât şi stabilitatea economică a regiunii.

Ultimul eveniment de acest gen a afectat libera circulaţie între Suedia, Danemarca şi Germania.

Spaţiul vulnerabil

„Ne-am trezit în faţa problemei ridicate de refugiaţii care ajung în Europa şi a vulnerabilităţii noastre. După cum vedem, acest lucru se întâmplă pentru că nu avem încă ordinea şi controlul pe care ni le-am dori”, a comentat Angela Merkel.

Cancelarul german a amintit sş de faptul că Europa trebuie să-şi securizeze graniţele externe şi nu să le ridice iarăşi pe cele care au fost desfiinţate în interiorul Uniunii.

Cale întoarsă

Între timp, Germania, ţara care a adoptat aproape 1 milion de refugiaţi în 2015, a început să expedieze imigranţii indezirabili înapoi în Austria, aceasta fiind o ţară de tranzit pe traseul refugiaţilor veniţi din Orientul Mijlociu şi care străbat apoi Grecia şi peninsula balcanică pentru a ajunge în centrul Europei.

„Numărul refugiaţilor care au fost trimişi înapoi a crescut de la 60, la finalul anului trecut, la peste 200 în prezent”, a comentat o sursă din poliţia austriacă.

Conform datelor prezentate de oficialii de la Viena, Berlinul a returnat în Austria imigranţi din Afganistan, Algeria şi Maroc, care aveau de gând să străbată Germania pentru a cere azil în statele scandinave.

„Politicienii germani au decis să arate ceva mai multă fermitate în această problemă, dar pentru noi este greu să le explicăm refugiaţilor care întreabă: ‘De ce eu nu pot călători mai departe, aşa cum a făcut prietenul meu săptămâna trecută?’”, arată o altă sursă din politia austriacă.

Autorităţile de la Viena nu au primit nicio explicaţie oficială care să justifice numărul în creştere de migranţi întorşi din drum, iar Berlinul insistă că regulile de primire a solicitanţilor de azil nu s-au schimbat.

În schimb, de săptămâna trecută, Angela Merkel este supusă unei presiuni politice şi publice în creştere, ca urmare a scandalului provocat de nişte refugiaţi de lângă Koln, care au agresat mai multe femei în noaptea de Revelion.