Cum obţine miliarde de dolari cea mai bogată organizaţia teroristă din istorie

Acoperind teritorii vaste din Irak şi Siria, patrimoniul său este evaluat la 2.260 de miliarde de dolari, iar bugetul pe 2015 la 2,6 miliarde de euro, potrivit unui expert francez în finanţarea terorismului şi preşedinte al Centrului de analiză a terorismului, se arată într-un amplu articol al publicaţiei franceze Le Figaro despre economia grupării ce s-a proclamat Stat Islamic.

Teritoriul controlat de jihadişti este aproximativ cât suprafaţa Marii Britanii, iar pământul este bogat în resurse naturale – petrol, gaze, fosfatat, chiar şi cereale. În plus, cei circa 10 milioane de locuitori ai acestei zone sunt taxaţi şi jefuiţi, iar toate activităţile – industriale, comerciale, bancare – sunt sub controlul islamiştilor.

Astăzi, scrie Le Figaro, Daesh este o entitate financiară autonomă, spre deosebire de al Qaida, ale cărei resurse financiare sunt dependente aproape în totalitate de donatori. Suma de peste 2,5 miliarde de euro pe an este una ce trebuie să acopere operaţiunile militare, cele cu armată, mâncarea precum şi plata a circa 300 de dolari lunar pentru aproape 30.000 de luptători, ceea ce înseamnă peste 100 de milioane de dolari pe an.

În plus, trebuie plătite pensiile pentru familiile militanţilor ucişi, menţinute bazele militare, administrate teritoriile ocupate, făcute clipuri de propagandă şi angajaţi ingineri şi comercianţi pentru a conduce afacerile în domeniul petrolier şi cel al gazelor.

Pe 16 noiembrie, la trei zile de la atentatele teroriste de la Paris, în cadrul reuniunii liderilor din ţările membre G20 s-a cerut „consolidarea luptei împotriva finanţării terorismului”, doar acţiunea militară nefiind deloc suficientă. Acest lucru nu este simplu, acum că Statul Islamic şi-a diversificat resursele. Le Figaro le trece în revistă pe cele mai importante.

Un patrimoniu de 2.260 de miliarde de dolari, în creştere. Aceasta este practic averea deţinută de Daesh, adică valoarea instalaţiilor petroliere şi de gaze, a minelor de fosfat, terenurilor agricole, aşezămintelor culturale, toate situate pe teritoriul controlat de Statul Islamic. Iar acest patrimoniu progresează, prin cuceririle de la an la an, după ce în 2014 era evaluat la 2.043 de miliarde de dolari.

Petrolul nu aduce decât un sfert din veniturile Daesh, adică în jur de 600 de milioane de dolari în 2015. Aceste încasări sunt considerabil diminuate după precedentele estimări din octombrie 2014, de mai mult de un miliard de dolari. În primul rând, preţul petrolului s-a prăbuşit în 2015, de la circa 100 de dolari barilul, anul trecut, la mai puţin de 50 de dolari în 2015.

Statul Islamic îşi vindea petrolul la circa 25 de dolari barilul, iar acum nu mai primeşte mai mult de 15 dolari pe baril, potrivit expertului francez. Coaliţia occidentală ce luptă împotriva grupării a lansat peste 10.000 de lovituri aeriene din luna august 2014, ţintind cu precădere rafinăriile, conductele şi camioanele de transport.

Au explodat taxele prin extorcare şi confiscările. Pentru a compensa scăderea veniturilor din resursele naturale, Statul Islamic a intensificat considerabil acest tip de activităţi. Acum, teroriştii taxează tot, iar această metodă a devenit cea mai profitabilă finanţare: taxe pe toate bunurile de consum, telecomunicaţii, retragerile de bani, o taxă de 5 la sută pe toate salariile pentru aşa-zisa „protecţie socială”, plus sute de dolari taxe de drumuri în anumite zone.

Antichităţi, ţigări, droguri, organe, fiinţe umane: traficuri ilicite diversificate. Statul Islamic este implicat în traficul de ţigări, droguri, contrafacere, acte false, susţine Louise Shelley, profesor la Universitatea George Mason, din Virginia. Daesh a capturat piaţa ilicită a Captagonului, un drog sintetic, un tip de amfetamină. În plus, gruparea este implicată de asemenea şi în centrul traficului de arme din regiune.

În plus, Statul Islamic practică şi sclavia sexuală, fiind vizate mai ales fetele şi tinerele yazidi şi cele creştine capturate, dar şi traficul de organe. Controlul a circa 4.000 de amplasamente arheologice avantajează traficul de obiecte antice până în Europa, mai ales în Germania, unde se află mulţi sirieni.

Răscumpărările după răpiri – circa 100 de milioane de euro pe an, ceea ce reprezintă 4 la sută din bugetul anual. De la câteva mii de dolari pentru ostaticii yazidi, la câteva milioane de dolari pentru străini, practica răpirilor aduce mulţi bani şi este foarte răspândită în cadrul Daesh.

Donaţiile reprezintă 2 la sută din bugetul Statului Islamic. Cei mai importanţi finanţatori provin din ţările din Golf, mai ales Arabia Saudită şi Qatar.

Controlul sectorului financiar. În ciuda sancţiunilor şi controlului instituţiilor financiare, ale coaliţiei internaţionale, Daesh a reuşit să pună mâna pe sectorul financiar. În 2014, când jihadiştii au capturat Mosul, al doilea oraş irakian, au preluat controlul mai multor bănci private şi publice, printre care sucursala Băncii Centrale a Irakului. În Siria controlează 140 de sucursale bancare.