China, suspectată că şi-ar falsifica datele economice

Între timp, Li, ajuns acum prim-ministru, este nevoit să gestioneze o criză financiară care amenință să prăbușească odată cu piața de capital din țara și restul economiei globale.

Iar creșterea economică de 7% înregistrată pe trimestrul doi, cu 0,2% mai mare decât cea anticipată, nu face decât să adâncească misterul ce planează asupra Chinei, arată CNN Money.

Creștere la șablon

În 2007, inclusiv Li Keqiang își dorea o statistică oficială care să țină cont de alte criterii în determinarea PIB: consumul de electricitate, volumul de marfă transportat și nivelul împrumuturilor bancare.

Pe 15 iulie, tema acurateței datelor statistice din economie puse la dispoziție de Beijing a revenit în actualitate, odată cu raportarea unei creșteri economice neașteptate de 7% în trimestrul al doilea al anului.

În primele trei luni, PIB al Chinei a crescut în același procent de 7%, de altfel, bătut în cuie de economiștii guvernului de la Beijing ca prognoză oficială de creștere economică pe anul în curs.

“O raportare de creștere economică prea puțin credibilă nu face decât să reia discuțiile privind veridicitatea datelor statistice oficiale.

Din punctul nostru de vedere, PIB real pe trimestrul al doilea este cu 0,1% – 0,2% mai mic decât cel raportat”, susține Julian Evans-Pritchard, economist în cadrul Capital Economics.

Dezbatere aprinsă

Pentru observatorii economiei din China, tema datelor statistice ce privesc performanța economiei este una inevitabilă. Unii dintre ei sunt convinși că Beijingul falsifică constant cifrele.

Alții consideră datele ca fiind, în mare, de încredere și utile.

O a treia categorie contestă acuratețea datelor și metoda de calcul, considerând că ar trebui aplicate alte criterii în determinarea valorii exacte a economiei chineze.

Cel mai contestat instrument folosit de statisticieni este “deflatorul PIB”, cel care măsoară modificările de preț pentru noile produse și servicii.

Nimeni nu a acuzat Beijingul de falsificarea datelor care atesta răspunsul populației la prețurile în schimbare, dar cei mai mulți economiști sunt de părere că acest instrument supraestimează creșterea economică.

Din punctul de vedere al statisticienilor și oficialilor din China nu este însă nicio problemă cu deflatorul PIB.

“China nu subestimează rolul deflatorului PIB și nici nu supraestimăm valoarea PIB-ului”, a declarat Sheng Laiyun, purtător de cuvânt al Biroului Național de Statistică.

Fruntași în raportări

În trecut, problema privind estimările economice corecte cu privire la China era afectată de “venerarea PIB-ului”.

Ca pe vremea comunismului în România, oficialii se întreceau în raportări false pentru a fi recompensați de conducerea centrală a partidului.

“China nu are un institut independent de statistică. Sistemul se bazează pe raportările emise de guvernele locale, iar acestea sunt stimulate de diferite avantaje pentru a falsifica datele”, arată Andy Xie, un economist independent.

Xie este un fost economist șef pe zona Asia-Pacific al băncii Morgan Stanley și se dovedește unul dintre cei mai pesimiști observatori ai economiei din China. Analiza sa indică o creștere reală de doar 4-5 procente în economia chineză.

Xie preferă să-și bazeze predicțiile pe creșterea salarială, nivelul exporturilor, producția industriei auto și consumul de electricitate. Dar, chiar și așa, există dubii în privința datelor supuse analizei.

“În ultima vreme am observat că autoritățile locale tind să falsifice datele privind consumul de energie electrică, deoarece sunt conștienți că liderii de la centru le analizează constant”, spune Andy Xie.