Ce va fi dacă se va produce „Divorţul“ Marii Britanii de UE

O eventuală ieşire a unei ţări din Uniunea Europeană ar fi fără precedent, scrie Financial Times.

Brexitul ar aduce provocări pentru relaţiile economice între Marea Britanie şi continent de o „incomparabilă complexitate şi adâncime“, conform lui Stephen Weatherill, profesor de drept la universitatea Oxford.

El susţine că din punct de vedere legal va fi mai complicat decât decolonizarea sau separaţia unor ţări suverane precum Cehoslovacia sau Iugoslavia în trecut.

Vor fi necesare negocieri uriaşe pentru a clarifica termenii separării. Mai mult decât atât, va trebui reconstruită cea mai mare piaţă unică din lume, piaţa Uniunii Europene. Va trebui adoptate noi legi pentru a „renaţionaliza toată legis­la­ţia adaptată între timp la cea a Uniunii Europene“.

Imediat după admiterea Marii Britanii în Uniunea Europeană în 1973, consecinţele legale erau asemănate cu „un val uriaş care urma să intre în estuare şi să urce pe râuri“.

Patru decenii mai târziu Camera Comunelor estimează că legislaţia care provine din Uniunea Europeană constituie astăzi cam a şasea parte din legislaţia Marii Britanii. Iar aceasta exclude cele aproape 13.000 de reglementări ale Uniunii Europene cu efect direct – sute de mii de pagini de legi, despre orice de la bănci şi reguli pentru protecţia consumatorului, până la standarde alimentare. Toate acestea vor înceta să mai fie în vigoare dacă Marea Britanie iese din Uniunea Europeană.

Din punctul de vedere al comerţului exterior, Marea Britanie va trebui să renegocieze şi să reconfirme o întreagă „ţesătură“ de acorduri de liber-schimb cu zeci de ţări, acorduri care ancorează Marea Britanie în comerţul internaţional, dar care nu vor fi în mod automat moştenite dacă va ieşi din Uniunea Europeană.

Un astfel de exerciţiu mamut are avantaje: o curăţare a legilor defavorabile şi o mai bună administrare a intereselor Marii Britanii în comerţul internaţional sau în alte sectoare. Cu toate acestea, provocarea administrativă va fi uriaşă.

„Mă tem nu de tehnici administrative, dar de forţele distructive pe care le-ar putea dezlănţui eventuala ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, nu numai în Marea Britanie, dar şi pe continent“, spune John Bruton, un fost premier irlandez.

Pentru a preveni un derapaj pentru tot blocul ţărilor care eventual vor rămâne în UE, cele mai puternice ţări de pe continent ar putea încerca să pedepsească Marea Britanie, astfel încât alte ţări să nu meargă pe acelaşi drum.

„Vor încerca să facă eventuala ieşire a Marii Britanii din UE cât mai dureroasă posibil financiar sau din punct de vedere politic“, a spus Gordon Bajnai, un fost premier ungar. „Marea Britanie va trebui să facă faţă unei Europe ostile.“

Pe de altă parte, alţi analişti spun că toate părţile de la Londra la Bruxelles şi Berlin vor avea interesul să facă tranziţia cât mai uşoară. „Noi suntem Marea Britanie, a cincea economie a lumii. Noi vrem mai mult comerţ, nu mai puţin. Sunt sigur că partenerii noştri vor fi rezonabili în negocieri“, spune John Redwood, un parlamentar conservator eurosceptic.

Din punct de vedere legal, Marea Britanie are la dispozi­ţie un articol în tratatul Uniunii Europene, articolul 50, unde figurează aşa-numita „clauză de exit“.

Articolul prevede că ţările care se retrag din Uniunea Europeană trebuie să negocieze cel puţin 2 ani termenii retragerii cu o majoritate calificată a restului de membri.

Pentru un acord comprehensiv între Marea Britanie şi Uniunea Europeană va fi nevoie însă de unanimitate şi ratificare naţională din partea tuturor parlamentelor naţionale.

Oamenii vorbesc deprea Uniunea Europeană de parcă ar fi un monolit, spune profesorul Wheatherill, de la Oxford. De fapt Marea Britanie va trebui să negocieze cu comisia, cu cele 27 de state memebre, cu parlamentele naţionale, fiecare având propriul electorat.