Ce va câştiga UE în urma războiului cu Statul Islamic

După atacurile sângeroase petrecute pe 13 noiembrie în Paris, producătorii de armament din Europa respiră uşuraţi. Guvernele au dezlegat baierele pungii pentru a contracara pericolul reprezentat de Statul Islamic, iar investiţiile se anunţă consistente, remarcă Bloomberg.

Infuzie de 50 de miliarde

Nivelul total al investiţiilor ce urmează a fi realizate de guvernele europene în sistemele de securitate cibernetică, achiziţii de avioane de luptă şi vehicule blindate se cifrează la 50 de miliarde de euro.

Vestea este excelentă pentru militarii francezi, guvernul de la Paris fiind pe punctul de a anunţa o restructurare a 10.000 de angajaţi din armată.

La Berlin s-a decis că bugetul de cheltuieli pentru Apărare să fie majorat cu 8 miliarde de euro, în vreme ce Marea Britanie a anunţat că va suplimenta bugetul aceluiaşi minister cu 12 miliarde de lire sterline.

Italia are în plan o creştere a cheltuielilor de securitate cu 1 miliard de euro, chiar dacă proiectul iniţial de buget pentru 2016 prevedea o reducere de 2 miliarde de euro la Apărare.

Mai toate guvernele europene şi-au revizuit politica din domeniul Apărării, după ani în şir în care acest sector a fost dezavantajat de retragerea trupelor din Irak şi Afganistan sau de politică de austeritate adoptată după izbucnirea crizei economice globale.

Un oarecare interes acordat bugetelor de Apărare a fost manifestat şi în cursul acestui an, după ce tensiunile înregistrate între NATO şi Rusia pe tema crizei din Ucraina au impus o nouă cortină de fier între cele două tabere militare.

„În perioada 2015-2019 vom observa o suplimentare a cheltuielilor de securitate din Europa cu 50 de miliarde de euro, ca urmare a măsurilor implementate în acest an”, consideră Fenella McGerty, analist în cadrul institutului HIS Jane.

O nouă generaţie de avioane

Industria de Apărare de pe continent va resimţi încă din acest an beneficiile rezultate în urma nesiguranţei manifestate de Franţa, dar şi de alte state vest europene, în urma atacurilor sângeroase petrecute la începutul anului în redacţia săptămânalului Charlie Hebdo.

Aproximativ 11 miliarde de euro vor fi pompate în plus în industria de apărare din Europa, consideră specialiştii HIS Jane, Franţa, Germania şi Marea Britanie dând tonul în acest sens.

Deja raidurile aeriene declanşate de Franţa împotriva poziţiilor ISIS din Siria şi Irak, după atentatele petrecute pe 13 noiembrie în Paris, au rolul de a cimenta prestigiul avionului de atac Rafale, confirmat de intervenţiile din Afganistan, Makli, Republica Centraficana, Libia sau Irak.

Britanicii s-ar putea să urmeze acelaşi tipar, premierul Cameron anunţând săptămâna aceasta că va intensifica raidurile aeriene duse împotriva grupării teroriste Statul Islamic.

Până acum, RAF a atacat poziţiile ocupate de jihadişti cu mai vechile aeronave Panavia Tornado, dar premierul David Cameron a confirmat că avionele Eurofighter vor fi îmbunătăţite pentru a ataca ţinte la sol.

Upgradarea acestor avioane de atac ar putea extinde durata de viaţă a avioanelor cu încă 10 ani şi va oferi aviaţiei militare britanice încă două escadroane capabile să intervină în războiul împotriva grupării teroriste ISIS.

Totodată, Marea Britanie a confirmat şi comanda integrală a celor 138 de avioane F-35 realizate de firma Americană Lookhead Martin, laolaltă cu două portavioane de ultimă generaţie, ba chiar a solicitat ca ritmul de livrare să fie urgentat, contractul urmând să fie finalizat până în 2023.

De câştigat au însă şi firmele britanice BAE şi Rolls Royce implicate în construirea a diverse componente integrate pe avionul de vânătoare F-35.

Londra şi Parisul vor să urgenteze şi proiectul de realizare a dronelor militare tip Predator, operaţiune în care sunt implicate companiile Dassault, Selex, Thales şi Şafran.

Gigantul Airbus nu are de gând să rămână mai prejos, prognozând upgrade-uri la sistemele de recunoaştere şi supraveghere instalate pe modelele A400M şi A330, folosite până acum doar pentru transportul trupelor şi armamentului greu în teatrele de operaţiuni.

Ministrul Apărării din Germania a declarat încă din iunie că vrea să achiziţioneze sistemul anti-aerian produs în Europa, cunoscut sub numele de MEADS, dar a anunţat şi lansarea ofertelor pentru vase de luptă multi-operaţionale.

Campaniile militare asimetrice aflate în plină derulare în acest moment necesită şi muniţie de un calibru mai mic, fapt care a dus la creşterea cu 8 procente a acţiunilor producătorului german Rheinmetall.

În Suedia, liderii grupului SAAB jubilează după ce au obţinut contractul de a furniza lansatoare portabile de rachete pentru armata austriacă, începând cu 2016.

Securitatea cibernetică, printre priorităţi

Războiul cibernetic este una dintre resursele care se bucură de o mare atenţie în ultimii ani, iar Marea Britanie dă semne că ia în serios campania derulată împotriva ISIS în mediul online.

1,9 miliarde de lire sterline vor fi alocate în următorii 5 ani pentru a contracara propaganda, planificarea atentatelor şi atacurile cibernetice realizate de ISIS prin intermediul internetului.

Britanicii vor chiar să formeze un grup de specialişti care să depisteze şi să urmărească reţelele active de terorişti de pe internet.

Qinetiq Group, un fost laborator de cercetare al ministerului de Apărare din Regatul Unit, a înregistrat o creştere cu 10% a preţului acţiunilor după ce a anunţat creştere a cererii de sisteme de supraveghere, depistare şi monitorizare a ameninţărilor din mediul online.

NATO manifestă aceeaşi îngrijorare faţă de ameninţările cibernetice, testând diverse sisteme de apărare şi efectuând exerciţii în care se simulează atacuri date împotriva sistemului de radare al Alianţei.

Firmele americane vor avea şi ele de câştigat de pe urma cursei înarmării declanşate în rândul statelor europene, Boeing având deja un contract pentru livrarea către Marea Britanie a 9 avioane de patrulare maritimă înarmate cu torpile.

Alte 600 de vehicule blindate Scout, construite de General Dynamics urmează să fie livrate în Regatul Unit până în 2025, acestea constituind nucleul unei forţe de contraatac terestru concepută de strategii britanici.

Dar, costurile de înarmare vor fi suportate tot din bugetele forţelor de securitate. Premierul Cameron a anunţat că va recurge la o disponibilizare a personalului administrativ din interiorul structurilor militare şi a serviciilor de informaţii.

Totodată, guvernul britanic a redus comanda de fregate Tip 26 încredinţată BAE de la 13, la doar 8 nave.