Cât i-ar costa pe britanici ieşirea din UE

Noile costuri ar putea surveni în urma trecerii la sistemul de taxe impus de Organizaţia Mondială a Comerţului, odată ce Marea Britanie părăseşte Uniunea Europeană şi ar putea ajunge la 11 miliarde de lire sterline anual, relatează The Guardian.

Fără alternativă

Premierul Cameron speră să discute zilele acestea cu liderii politici din Europa condiţiile de reformă cerute de Marea Britanie pentru a rămâne în interiorul Uniunii Europene.

În schimb, partizanii rămânerii în blocul comunitar, conduşi de Stuart Rose, argumentează că tabăra adversă propune o afacere nefirească: eliminarea contribuţiilor către bugetul UE, închiderea graniţelor în faţa forţei de muncă de pe continent şi impunerea unor legi economice proprii în schimbul pierderii accesului pe piaţa europeană.

„Este un vis ireal. Ei nu au o alternativă credibilă sau accesibilă pe care să o propună în schimbul beneficiilor oferite de piaţa unică europeană.

Dacă îşi urmareasc în continuare rezolvarea cerinţelor, Marea Britanie s-ar putea trezi în afara Europei fără vreun acord comercial de vreun fel”, a acuzat lordul Rose.

Politicianul a apreciat că riscurile economice pentru populaţie şi afacerile din Marea Britanie ar fi enorme, dacă insularii s-ar vedea nevoiţi să întreţină relaţii comerciale cu UE în baza regulilor impuse de Organizaţia Mondială a Comerţului.

Calculul făcut de adepţii menţinerii Regatului Unit în interiorul UE arată că, în acest caz, echivalentul costurilor suplimentare suportate de fiecare persoană ar fi de 176 de lire sau de 426 de lire sterline, în medie, pentru fiecare gospodărie din Marea Britanie.

Valoarea este dată de nivelul importurilor anuale ale Marii Britanii din UE, care ating 220 de miliarde de lire sterline.

Flirtând cu dezastrul

Cercetarea a fost făcută pentru a da credibilitate spuselor fostului premier britanic John Major, care a afirmat că insularii flirtează cu dezastrul vorbind în continuu despre un abandon al Uniunii, în condiţiile în care tendinţa globală este una de coagulare.

„Întreaga lume strânge rândurile şi, pentru Marea Britanie, o insulă de 67 de milioane de persoane într-un ocean de 7 miliarde de locuitori, o astfel de izolare nu mi se pare a fi în interesul nostru şi nici al urmaşilor noştri”, a apreciat fostul şef al guvernului.

Major este şi primul care a tras semnalul de alarmă în ceea ce priveşte o posibilă deteriorare a relaţiilor comerciale dintre regat şi UE în caz de Brexit.

„S-ar putea să beneficiem de o relaţie comercială sub-standard odată ce părăsim Uniunea”, a avertizat John Major.

Uşi închise

Cameron nu speră să obţină un acord imediat al liderilor europeni pe temele puse în discuţie în cadrul summit-ului de la sfârşitul acestei săptămâni, dar încearcă măcar să obţină promisiunea că acestea vor fi discutate în timp util, cel mai probabil în cadrul summit-ului european din februarie.

Cum însă mai multe propuneri ale executivului britanic vizează discriminarea restului cetăţenilor europeni în raport cu localnicii şi limitarea dreptului la liberă circulaţie a persoanelor pare greu de crezut că şeful guvernului de la Londra va fi primit cu uşile deschise la aceste negocieri.

În discursul ţinut de cancelarul german Angela Merkel în faţa Bundestagului, liderul de la Berlin a precizat că unele propuneri ale omologului britanic i se par inacceptabile, în condiţiile în care subminează principiile de bază ale Europei Unite.

„Nu vrem şi nu vom accepta ca aceste principii de bază ale integrării europene să fie puse în discuţie. Aici intră în mod particular principiul libertăţii de circulaţie şi cel al non-discriminării cetăţenilor europeni”, a punctat Merkel.

Cererile formulate de David Cameron în faţa liderilor europeni au fost comparate de unii analişti cu tendinţele extremiste manifestate de alţi şefi de guverne din Europa de Est.

Este vorba de premierul Ungariei, Viktor Orban, care a declarat că imigranţii ajunşi în ţară ar trebui să fie duşi în tabere de muncă, precum şi de omologul său slovac, Robert Fico, care a subliniat că „Slovacia este construită pentru slovaci, nu pentru minorităţi”.