Investigație: Milioane îngropate în școli care se închid

Școala din Coada Iazului, Sângerei, a fost închisă acum doi ani. În această localitate, aproape rămasă fără locuitori, clădirea fostei școli este singura care iese în evidență printre casele sărăcăcioase.

 Edificiul impunător, cu ţiglă, termopane şi uşi noi, pare acum un monument al banilor aruncați în vânt.

În anul 2008, prin intermediul Fondului de Investiții Sociale din Moldova  în această clădire au fost investiți peste 772.000 de lei. Conform documentelor oficiale, jumătate din acești bani (circa 316.000) au fost alocați pentru acoperiș, în timp ce restul sumei a fost utilizată pentru lucrări de tâmplărie, se arată într-o investigație a Centrului de Investigații Jurnalistice.

Autoritățile nu și-au pus niciun semn de întrebare vizavi de necesitatea acestei investiții chiar dacă la acel moment școala deja avea deficit de elevi, iar tendințele demografice nu lăsau loc de perspective optimiste.

Prima reorganizare a gimnaziului a avut loc la numai trei ani după terminarea lucrărilor, elevii din clasele V-IX fiind transferați în școlile din orașul Sângerei. Peste alți doi ani școala s-a închis definitiv, moment în care pe liste figurau doar șase elevi. Dintre aceștia doi erau din sat, iar ceilalți veneau la școală pe jos din satul vecin Lipovanca, localitate aflată la patru kilometri distanță.

În statele de personal erau indicați 3 angajați, niciunul dintre aceștia  nu avea grad didactic. Pentru un elev de la Coada Iazului statul aloca anual 25.000 de lei, adică de trei ori mai mult decât în alte școli în care sunt câte 20-25 de copii în clasă.

Din cauza numărului mic de elevi școala se confrunta cu un deficit bugetar cronic, motiv din care direcția de învățământ din raion a insistat de nenumărate ori ca aceasta să fie închisă, ne spune Mihai Curciuc, șef adjunct la Direcția raională Educație, Tineret și Sport din Sângerei. Potrivit lui Curciuc, decizia nu era aprobată din cauza unui grup de consilieri raionali, unul dintre argumentele acestora fiind suma investițiilor care s-au făcut în această instituție. După ce școala a fost închisă, iar copiii au transferați la alte instituții, în clădire a rămas să activeze grupa pregătitoare a grădiniței din sat, unde sunt înscriși doar 11 copii.

Investiții nejustificate s-au făcut și în fostul gimnaziu din satul Slobozia-Măgură. În anul 2008 prin intermediul FISM în această instituție au fost alocați peste 653.000 de lei. Din acești bani a fost reparat acoperișul, rețelele electrice, sistema de încălzire, s-au făcut lucrări de tâmplărie, amenajări pe exterior. Totodată, a fost construit un bloc sanitar pentru copii. La numai câțiva ani după terminarea lucrărilor gimnaziul a fost închis. Motivul – numărul extrem de mic de elevi. Potrivit autorităților, acum în clădire activează școala primară,  care utilizează doar două-trei încăperi. Celelalte spații, pentru reparația cărora s-au investit sute de mii de lei, au fost conservate.  

Două milioane de lei pentru o școală cu 60 de elevi

Un alt proiect fără viitor în care s-au investit bani grei este școala din  satul Bilicenii Noi, Sângerei. În această instituție a fost construită o centrală termică pe bază de biomasă. Banii s-au alocat prin intermediul proiectului  Energie şi Biomasă, iar costul total al proiectului se ridică la 75.200 de dolari la care se adaugă peste 190.000 de lei – în calitate de contribuție a comunității. 

Conform datelor oficiale în gimnaziul învățau la începutul anului curent de studii nu mai mult de 60 de elevi, iar autoritățile raionale au pus de mai multe ori problema reorganizării școlii și transferării elevilor și profesorilor  în școala din satul vecin - Mândrești, aflat în aceeași comună.

Mihai Curciuc afirmă că direcția raională de învățământ s-a opus mereu proiectelor de investiții în școlile mici, dar că administrațiile locale nu au prea ținut cont de recomandări. ”Noi am pledat de fiecare dată pentru ca investițiile să se facă în școli care au un contingent de cel puțin 300 de elevi și care vor putea funcționa și în următorii 10 ani. Numai așa investiții pot fi considerate eficiente”, susține funcționarul.

Investiții fără rost s-au făcut și la Soroca

În raionul Soroca una din trei instituții de învățământ are statut de școală mică, pe listele acestora figurând mai puțin de 100 de elevi. Chiar dacă unele școli erau situate la distanța de numai doi-trei kilometri una de alta, reorganizarea acestora a fost tărăgănată mai mulți ani în șir. Drept urmare, investițiile s-au făcut neținându-se cont de faptul că  unele instituții s-ar putea închide. 

La Soloneț, Soroca, o școală modernizată ca la carte cu suportul Fondului de Investiții Sociale s-a inchis în anul 2012, deși cu numai câțiva ani înainte pentru reparația ei s-au investit sute de mii de lei. În momentul când aceasta și-a încetat activitatea aici învățau mai puțin de 40 de elevi. Acum în câteva încăperi ale fostei școli activează grădinița din sat, celalalte spații fiind conservate.

Modernizări extrem de costisitoare s-au făcut și gimnaziul din satul Iorjnița, care s-a închis de la 1 septembrie 2015. Prin intermediul proiectului Energie și Biomasă aici au fost investiți 119.950 de dolari americani (adică peste două milioane de lei la cursul curent) sumă la care se adaugă  227.953 de lei în calitate de contribuție a comunității. 

Cazanul instalat urma să încălzească 1.672 metri patrați în școală.  În momentul în care instituția a fost închisă aici studiau doar 45 de copii, care studiază acum în instituțiile din satele vecine – Rublenița și Holoșnița. 

Responsabilii de la direcția raională Educație, Tineret și Sport afirmă că în raion există alte instituții unde cazangeria era mult mai necesară, doar că la  adoptarea deciziei nu s-a ținut cont de aceste argumente. Ghenadie Donos, șeful direcției, susține că centrala trebuia instalată la gimnaziul din Cosăuți, comună din care face parte și satul Iorjnița. Centrala termică a fost trecută la balanța primăriei, iar autoritățile caută posibilități să demonteze utilajele și să le instaleze în instituția din satul vecin.

”Am spus din start că investiția nu este eficientă, dar proiectul a fost totuși implementat. Era într-o perioadă când nimeni nu credea că școlile mici vor fi închise sau reorganizate”, explică Ghenadie  Donos.