ZF: Uniunea Economică Eurasiatică, noul vis al Moldovei, este un proiect economic mort din faşă

UEE nu este nici acum funcţională, iar statele membre au probleme grave, specifice economiilor nedezvoltate.  Spre acest spaţiu economic, format din Rusia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîstan şi Ar­me­nia, a sugerat liderul pro­rus al Republicii Moldova Igor Dodon că îşi va orienta ţara renunţând la tratatul de comerţ liber cu UE, se arată într-o analiză a Ziarului Financiar.

În doi ani de la înfiinţarea UEE, în afară poate de relaţiile dintre Belarus şi Kazahstan şi dintre Rusia şi Kîrgîstan, celelalte relaţii bilaterale fie sau răcit, fie s-au deteriorat, după cum remarcă revista The Diplomat. Presiunile Moscovei pentru orice, de la crearea unei monede comune la introducerea unui paşaport comun, irită pe toată lumea, mai ales pe liderii din Kazahstan.

Crearea UEE a coincis cu neînţelegeri între statele membre mai mari ca oricând după destrămarea URSS. Spre exemplu, Armenia este nemulţumită că nu este sprijinită în conflictul cu Azerbaidjan. Kazahstan şi Rusia s-au angajat într-un război comercial nu cu mult după ce UEE a luat fiinţă. Relaţiile dintre Belarus şi Rusia sunt în continuă destrămare. Între cele două state există un conflict legat de energie. Iar între Kîrgîzstan şi Belarus există neînţelegeri de ordin politic.

Un obstacol pentru dezvoltarea uniunii şi a intereselor Rusiei în aceasta a început să devină şi China cu proiectul de extindere comercială Noul Drum al Mătăsii. Cel mai recent summit al UEE nu a reuşit să-i adune împreună pe toţi şefii statelor membre. „Toată lumea este nemulţumită“, după cum a con­cluzionat publicaţia rusească Gazeta.

Problemele pe care le are UEE reflectă dificultăţile prin care trece fiecare dintre statele membre. Rusia, o oligarhie dependentă de exporturile de energie, mai ales către Uniunea Europeană, îşi revine cu greu dintr-o recesiune severă şi este încă trasă în jos de sancţiunile economice şi financiare aplicate de Occident după anexarea unei părţi din teritoriul Ucrainei.

Kazahstan are al treilea ministru al economiei în mai puţin de un an. Schimbarea a fost cauzată de un scandal de corupţie de proporţii. Ancheta care a urmat a atins şi administraţia prezidenţială. Această economie, dependentă puternic de exporturile de materii prime, în special hidrocarburi, a crescut cu 0,4% în primele trei trimestre din 2016, potrivit statisticilor oficiale. Guvernul susţine că PIB-ul s-a majorat anul trecut cu 1%, aşa cum a plănuit. În 2016 preţurile materiilor prime şi-au revenit pe pieţele internaţionale după scăderi accentuate provocate de supraproducţie, de supracapacitate şi de încetinirea economiei Chinei.

Guvernul promite să reformeze economia şi şi-a propus să deruleze un vast program de privatizări. Acesta presupune ca 20% sau mai mult din acţiunile celor mai mari companii naţionale să fie vândute până în 2020 prin IPO-uri, potrivit presei din Ka­zahstan. Companiile în cauză sunt KazMunayGas, Kazatomprom, Samruk-Energy, Kazpost şi Air Astana. Aşa cum a remarcat guvernul, în această ţară nivelul implicării executivului în economie este de 60%. Scopul guvernului este de a reduce acest nivel la 15%, standardul OCDE. În perioada 2017-2018 vor fi privatizate Kazatom­prom, Kazpost şi Samruk-Energy.

Întregul program, iniţiat în 2014, include 783 de companii mari şi mici. Revista Foreign Affairs notează că în Kazahstan nu există alegeri libere, libertatea de exprimare este limitată, iar guvernul atacă adesea drepturile omului. Actualul preşedinte, Nursultan Nazar­baiev, este în funcţie din 1991. În perioada 1984-1989 el a fost premier.