5 Октября 2010, 11:26
601
Ссылка скопирована
VLAD PLAHOTNIUC: „NU CONTEAZĂ AZI ESTUL SAU VESTUL, CI COMPETITIVITATEA ECONOMIEI SI MANAGEMENTUL ADMINISTRATIV PROFESIONIST!”
În ultimii zece-cincisprezece ani s-a tot vorbit că Republica Moldova ar putea să profite de poziţia sa geografică şi să devină un pod între Vest şi Est. Există o oportunitate, guvernările care s-au perindat la putere erau conştiente de acest lucru, dar nu a fost construită nici chiar o punte şubredă. Nu s-a dorit, nu am fost capabili sau există alte motive ? Vlad PLAHOTNIUC: Avem o şansă majora. Suntem vecini cu Uniunea Europeană, dar şi interconectați cu piaţa estică. Putem capătă intr-adevăr ...

În ultimii zece-cincisprezece ani s-a tot vorbit că Republica Moldova ar putea să profite de poziţia sa geografică şi să devină un pod între Vest şi Est. Există o oportunitate, guvernările care s-au perindat la putere erau conştiente de acest lucru, dar nu a fost construită nici chiar o punte şubredă. Nu s-a dorit, nu am fost capabili sau există alte motive ?
Vlad PLAHOTNIUC: Avem o şansă majora. Suntem vecini cu Uniunea Europeană, dar şi interconectați cu piaţa estică. Putem capătă intr-adevăr calitatea de pod între Est şi Vest, şi istoria ne-a arătat că ţările care au valorificat cel mai bine poziţia lor de nod între lumi diferite sunt cele care au prosperat cel mai mult.
În viitorul apropiat încep negocierile cu UE pe marginea Acordului de Comerţ Liber Aprofundat. Există avantaje în ceea ce priveşte forţa de muncă, care este bine pregătită. Există facilităţi fiscale. Evident, nu este totul perfect, încă nu s-a reuşit să fie puse în valoare avantajele noastre. Competitivitatea economiei moldoveneşti rămâne scăzută, iar managementul administrativ de la nivel central si local este mai degrabă haotic.
Iar şansa pe care o avem poate fi ratată atât prin lipsa stabilităţii, cat mai ales din cauza lipsei unui proiect naţional. Mereu parca n-am ştiut ce să facem la nivel macroeconomic. Astăzi ne orientam speranțele si fluxurile economice către Moscova, mâne le-ntorceam către București, poimâine Bruxelles. Cunosc suficienți oameni importanți de afaceri din Europa si va garantez ca nimeni nu vine sa investească într-o ţară care nu ştie ce doreşte. Decât eventual pentru a face o speculație financiara rapida, ceea ce va-nchipuiți ca nu poate fi in avantajul statului respectiv.
Iar Moldova azi are mare nevoie de capital investițional din exterior. De ce? Pentru că aceşti bani aduc locuri de muncă, aduc taxe la bugetul de stat, aduc in final, bunăstare. Avem însă si alte probleme in a atrage acest capital. Până acum, omul de afaceri care venea la Chişinău era tratat neprietenos în vamă, apoi vedea drumurile noastre, care, delicat vorbind, nu sunt cele mai bune în Europa, birocraţia, corupţia şi alte probleme ce le cunoașteți. Şi atunci pleca înapoi renunţând la gândul de a investi în Republica Moldova. Managerii a mii de companii ne-au vizitat, dar puţini au investit în economia moldovenească.
Credeţi că un Guvern ar trebui să aibă o strategie de construire a acestei legături între două pieţe de desfacere principale pentru mărfurile moldoveneşti, piaţa UE şi piaţa CSI ?
Vlad PLAHOTNIUC: În primul rând, trebuie să renunţăm sa gândim in spiritul luptei între Est şi Vest. Moscova deja colaborează foarte bine cu Vestul din punct de vedere economic, strategia naționala a lor s-a pragmatizat, rezultatele economice sunt evidente. Noi ne-am epuizat deja energiile în luptele privind identitatea noastră, privind limba sau legătura cu Rusia sau România, si parca tot n-am invitat nimic. Dar ce-am câştigat? Tot nimic. Ţara e săracă, iar oamenii caută să plece afară pentru locuri de muncă. De aceea, eu vorbesc mereu tot de un proiect pragmatic, de o nouă viziune. Fără acestea, degeaba punem pe hârtie obiective. Pentru ca am avut ceva documente de politici foarte bune. Au existat si programe şi strategii de dezvoltare, inclusiv de stimulare a investiţiilor. Mi se pare ca stocul investiţiilor străine directe a depăşit 2 miliarde de dolari SUA la sfârşitul anului 2009. Însă ce mare folos pe termen mediu si lung, daca cea mai mare parte a acestor investiţii a mers în servicii, in loc de producţie şi infrastructură, depozitare, transport, logistică?
Apoi, răspunzându-va la-ntrebare, sigur ca avem posibilitatea ca Republica Moldova să devină chiar mai mult decât ţară de tranzit ce ar uni cele două pieţe mari. Dar ne-a lipsit la nivelul guvernelor de pana acum viziunea de „gospodar”, spiritul antreprenorial şi proiectul profesionist pe termen lung, pe care să îl susţină toate partidele, indiferent de opţiunile doctrinare.
Sunteți
Vlad PLAHOTNIUC: Avem o şansă majora. Suntem vecini cu Uniunea Europeană, dar şi interconectați cu piaţa estică. Putem capătă intr-adevăr calitatea de pod între Est şi Vest, şi istoria ne-a arătat că ţările care au valorificat cel mai bine poziţia lor de nod între lumi diferite sunt cele care au prosperat cel mai mult.
În viitorul apropiat încep negocierile cu UE pe marginea Acordului de Comerţ Liber Aprofundat. Există avantaje în ceea ce priveşte forţa de muncă, care este bine pregătită. Există facilităţi fiscale. Evident, nu este totul perfect, încă nu s-a reuşit să fie puse în valoare avantajele noastre. Competitivitatea economiei moldoveneşti rămâne scăzută, iar managementul administrativ de la nivel central si local este mai degrabă haotic.
Iar şansa pe care o avem poate fi ratată atât prin lipsa stabilităţii, cat mai ales din cauza lipsei unui proiect naţional. Mereu parca n-am ştiut ce să facem la nivel macroeconomic. Astăzi ne orientam speranțele si fluxurile economice către Moscova, mâne le-ntorceam către București, poimâine Bruxelles. Cunosc suficienți oameni importanți de afaceri din Europa si va garantez ca nimeni nu vine sa investească într-o ţară care nu ştie ce doreşte. Decât eventual pentru a face o speculație financiara rapida, ceea ce va-nchipuiți ca nu poate fi in avantajul statului respectiv.
Iar Moldova azi are mare nevoie de capital investițional din exterior. De ce? Pentru că aceşti bani aduc locuri de muncă, aduc taxe la bugetul de stat, aduc in final, bunăstare. Avem însă si alte probleme in a atrage acest capital. Până acum, omul de afaceri care venea la Chişinău era tratat neprietenos în vamă, apoi vedea drumurile noastre, care, delicat vorbind, nu sunt cele mai bune în Europa, birocraţia, corupţia şi alte probleme ce le cunoașteți. Şi atunci pleca înapoi renunţând la gândul de a investi în Republica Moldova. Managerii a mii de companii ne-au vizitat, dar puţini au investit în economia moldovenească.
Credeţi că un Guvern ar trebui să aibă o strategie de construire a acestei legături între două pieţe de desfacere principale pentru mărfurile moldoveneşti, piaţa UE şi piaţa CSI ?
Vlad PLAHOTNIUC: În primul rând, trebuie să renunţăm sa gândim in spiritul luptei între Est şi Vest. Moscova deja colaborează foarte bine cu Vestul din punct de vedere economic, strategia naționala a lor s-a pragmatizat, rezultatele economice sunt evidente. Noi ne-am epuizat deja energiile în luptele privind identitatea noastră, privind limba sau legătura cu Rusia sau România, si parca tot n-am invitat nimic. Dar ce-am câştigat? Tot nimic. Ţara e săracă, iar oamenii caută să plece afară pentru locuri de muncă. De aceea, eu vorbesc mereu tot de un proiect pragmatic, de o nouă viziune. Fără acestea, degeaba punem pe hârtie obiective. Pentru ca am avut ceva documente de politici foarte bune. Au existat si programe şi strategii de dezvoltare, inclusiv de stimulare a investiţiilor. Mi se pare ca stocul investiţiilor străine directe a depăşit 2 miliarde de dolari SUA la sfârşitul anului 2009. Însă ce mare folos pe termen mediu si lung, daca cea mai mare parte a acestor investiţii a mers în servicii, in loc de producţie şi infrastructură, depozitare, transport, logistică?
Apoi, răspunzându-va la-ntrebare, sigur ca avem posibilitatea ca Republica Moldova să devină chiar mai mult decât ţară de tranzit ce ar uni cele două pieţe mari. Dar ne-a lipsit la nivelul guvernelor de pana acum viziunea de „gospodar”, spiritul antreprenorial şi proiectul profesionist pe termen lung, pe care să îl susţină toate partidele, indiferent de opţiunile doctrinare.
Sunteți


