Valeriu Lazăr: Politicile de stânga înseamnă bunăstare pentru toţi

Interviu cu Valeriu Lazăr, vicepreşedintele Partidului Democrat

Vrem un program de guvernare, cu politici concrete preponderent de stânga. Aţi făcut această declaraţie de mai multe ori în ultimele zile. Ce ar însemna politici de stânga în condiţiile Moldovei? Şi cum rămâne cu principiile economiei de piaţă?

Care, de fapt, este deosebirea între liberali şi partidele de stânga? Liberalii spun: statul nu trebuie să intervină, avem economie de piaţă care aşează totul la locul lor. Liberalismul nu exclude componenta socială, dar face abstracţie aproape de tot ceea ce se numeşte coeziunea socială, solidaritatea socială. Partidul Democrat declară că ia ca model socialismul suedez. Suedia este o ţară capitalistă, o economie de piaţă. Simplificând lucrurile spunem că nu suntem nici pe departe o economie de piaţă dezvoltată, nu suntem nici pe departe o democraţie matură şi atâta vreme cât există probleme în societate statul nu are dreptul nici moral, nici formal să nu intervină.

Paradoxal, dar am avut 8-9 ani de creştere economică şi am sărăcit în continuare. Spunea cineva şi avea dreptate, am avut creştere economică fără dezvoltare. Şi în situaţia în care creşterea economică nu a dus la reducerea sărăciei, nu a dus la dezvoltarea infrastructurii, înseamnă că ceva nu funcţionează normal. Nici sistemul economic, nici cel social. Înseamnă că statul trebuie să revină şi să-şi aducă aminte că, de fapt, are şi funcţia de redistribuire. Statul trebui să revină şi prin politica fiscală să-şi ducă până la capăt această funcţie. De ce nu funcţionează? Pentru că sistemul de administrare fiscală nu merge până la capăt, sistemul de administrare la nivel de vamă nu merge până la capăt. Înseamnă că sistemul de ajutor social nu merge până la capăt. Dacă aceste mecanisme ar funcţiona, opt ani de creştere economică ar trebui să aducă mai mulţi bani la buget, programe sociale mai solide, care ar trebui cel puţin să nu ducă la pauperizarea în continuare a societăţii. Atunci când 60-70 la sută din populaţie se află în sărăcie sau sărăcie extremă, când veniturile oamenilor cresc mai încet decât preţurile, nu putem spune că avem un spor de productivitate, ba din contra productivitatea creşte nu pentru că suntem mai productivi, dar că pleacă oamenii din ţară şi atunci statul trebuie să revină cu o prezenţă mai solidă în aceste fenomene. Asta nu înseamnă că nu vor fi respectate principiile de piaţă, că va constrânsă iniţiativa privată, nu, asta înseamnă că statul trebuie să-şi revadă rolul lui în procesele economice prin politica fiscală, bugetară etc. Şi componenta socială trebuie să fie una mult mai serioasă.

Ce aveţi în vedere când spuneţi mult mai serioasă ?

Sondajele ce arată. pe oameni îi deranjează lipsa locurilor de muncă şi faptul că preţurile cresc mai rapid decât veniturile. Şi atunci un partid de stânga spune: oameni buni, dacă noi vedem că ceva se întâmplă cu preţurile, atunci să se intervină. Statul nu trebuie să lupte cu creşterea preţurilor, statul trebuie să monitorizeze situaţia pentru a vedea în ce măsură scumpirile sunt argumentate din punct de vedere economic. Iar dacă adaosul este înalt, să fie impozitat. Poţi să ai şi 300% de rentabilitate, dar supraprofitul ţi-l iau sub formă de impozite, asta este misiunea statului. Prin politica fiscală, bugetară statul trebuie să colecteze suficiente resurse pentru a acorda compensaţii persoanelor a căror veniturile cresc mai încet decât preţurile. Aceasta este o politică corectă ce nu atentează la principiile economiei de piaţă, dar este o politică socială.
Oamenilor sănătoşi în plină putere statul trebuie să le asigure un loc de muncă bine plătit, iar oamenii care nu au posibilitatea să se întreţină trebuie să fie ajutaţi astfel ca nivelul lor de trai să nu scadă.



Cu preţurile la medicamente se pare această monitorizare nu a mers?
Care este deosebirea între ministrul Economiei Lazăr şi colegii noştri liberali? Ei spuneau, nu vă supăraţi, noi avem economie