Transnistria, ideală pentru planul expansionist al lui Putin
Pentru multe state postsovietice, ultimii 25 de ani au reprezentat un exercițiu de construcție a națiunii, separându-se încet de moștenirea controlului rusesc.

Însă, în Moldova, există o mică fâșie de pământ unde încă se pot găsi secera și ciocanul sovietice fluturând deasupra clădirilor guvernamentale, scrie Mark Hay, pentru Good Magazine, notând că autoproclamata republică separatistă Transnistria este „un microunivers al idealului lui Putin în Europa de Est”.
Autorul subliniază că Guvernul de la Chișinău nu aprobă cunoscutul simbol sovietic și cu siguranță nu este de acord nici cu miile de soldați ruși care “tropăie” prin regiune. Însă, statul poate face foarte puține lucruri în legătură cu acest aspect, deoarece totul se petrece în Transnistria.
Liderii autoproclamatei republici separatiste resping conducerea moldovenească, jurând supunere Moscovei și afișând relicvele sovietice drept un simbol al devotamentului pentru noțiunea de imperiu rusofon regional. Și, în timp ce occidentalii se gândesc cu groază la URSS, multe state postsovietice și minoritățile ce le alcătuiesc își amintesc cu nostalgie de aplanarea conflictelor etnice, asigurarea drepturilor de bază și a unui nivel de trai minim, din perioada sovietică.
Pentru mulți observatori care sunt îngrijorați de politicile expansioniste ale lui Vladimir Putin, acest fel de nostalgie sovietică este un coșmar. Președintele rus s-a cățărat la putere prin promisiunile exprese de a restaura măreția globală a Rusiei. Acest lucru a implicat restaurarea unora dintre simbolurile sovietice și promisiuni care să clădească patriotismul, precum protejarea vorbitorilor de rusă din afara țării, în special cei nemulțumiți de realitățile postsovietice și care vor să se reconecteze cu Mama Rusie.
Mulți cred că această dăruire a lui Putin pentru noua Rusie a alimentat expansiunea teritorială a țării în Ucraina. Și mulți se tem că Transnistria, cu ambele mâini deschise către Moscova, este atât un model de viziune a lui Putin despre un viitor al statelor proruse din regiune, cât și următoarea posibilă zonă de conflict pentru înclinațiile sale neoimperiale.
Separarea Transnistriei de R. Moldova și apropierea de Rusia
După ce URSS a început să se prăbușească și Moldova a acționat în vederea obținerii independenței, transnistrenii, îngrijorați de felul în care naționalismul și politicile lingvistice din Moldova le-ar putea afecta viețile, au decis să nu urmeze, după care au dus un război, între anii 1991-’92, pentru a-și păstra libertatea. În timpul conflictului, Rusia a oferit Transnistriei asistență militară și financiară, iar apoi nu a mai părăsit niciodată republica separatistă.
În urma unui referendum din anul 2006, 97 la sută din populația Transnistriei s-a exprimat în favoarea unei alăturări imediate la Rusia, care dă apă la moara lui Putin privind faptul că este nevoie de o acțiune agresivă pentru a proteja drepturile și autodeterminarea comunităților vorbitoare de limbă rusă (și potențiale state client).
Transnistria a atras atenția, ocazional, pentru practicile sale economice dubioase, izolarea intensă și sentimentul sovietic de înghețare în timp. Mult timp, însă, granițele sale cu Moldova și Ucraina au rămas liniștite și stabile.
În ultimele luni, pe măsură ce expansiunea Rusiei în Crimeea și în alte regiuni ale sud-estului Ucrainei s-a intensificat, Kievul a început să pună piedici accesului Moscovei în Transnistria, locuitorii acesteia cerând în schimb protecție din partea statului rus.
Observatori precum americanul John Mccain și fostul președinte georgian Mihail Saakasvili au început să speculeze că Rusia ar putea în curând să încerce să facă o demonstrație de forță în autoproclamata republică separatistă, putându-și accelera expansiunea dincolo de Crimeea.


