Transnistria: Cu economia orientată spre UE, dar cu speranța la armata rusă

În acest context, Tiraspolul se opune vehement transformării misiunii de pacificare din Zona de Securitate în una civilă, considerând acest lucru o amenințare la adresa securității, în schimb consideră aflarea trupelor ruse în stânga Nistrului drept un element de garanție.

Experți de la Tiraspol consideră că regiunea nu achită pe bună dreptate gazul consumat, din cauza presiunilor la care a fost supusă economia, în timp ce cetățenii de rând sunt de părerea că trebuie să achite pentru ce consumă, dar se opun categoric unei posibile reunificări cu Republica Moldova din cauza situației economice precare din dreapta Nistrului. Asta chiar dacă economia transnistreană este în continuă scădere în ultimii ani.

Un grup de jurnaliști din Republica Moldova și România a efectuat o vizită de documentare în stânga Nistrului, în cadrul unui proiect finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al României. Jurnaliștii au fost întâmpinați la așa-numita vamă transnistreană de la Tighina de un reprezentant al pretinsului minister de externe și au obținut permis de aflare în Transnistria pentru zece ore. Acesta a însoțit delegația pe parcursul întregii vizite, inclusiv la Memorialul militar de la Tighina, construit pe ruinele unui cimitir al ostașilor români, care a fost distrus, cu excepția câtorva cruci rămase. Lângă acestea a fost instalată o piatră comemorativă cu o inscripție cu greșeli.

În pofida omagierii „trecutului glorios sovietic” de unii, alți reprezentanți ai administrației transnistrene, când vine vorba în a găsi explicații de ce nu trebuie să se producă reîntregirea Republicii Moldova, susțin că Basarabia a fost ”alipită” la teritoriul Transnistriei în 1940 urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, care este anacronic. „Au crescut generații total diferite care nu au trăit în Moldova Sovietică și nu înțeleg de ce trebuie să restabilească Moldova Sovietică”, susține negociatorul șef din partea Tiraspolului, Vitali Ignatiev, deși Transnistria e plină de simboluri ale Moldovei Sovietice, scrie radiochisinau

În privința reglementării conflictului transnistrean, administrația de la Tiraspol rămâne pe aceleași poziții – consideră Republica Moldova drept stat agresor și pledează în continuare pentru recunoașterea independenței regiunii secesioniste, cu eventuala alipire ulterioară la Rusia, în conformitate cu rezultatele unui referendum nerecunoscut, desfășurat în anul 2006. În privința modificării statutului misiunii de pacificare, formată în cea mai mare parte din soldați ruși, Tiraspolul nici nu dorește să discute, considerând că acest lucru ar crea un pericol imens pentru securitatea în regiune și ar putea conduce la un nou conflict armat. Dar cea mai mare îngrijorare o provoacă intenția Republicii Moldova și Ucrainei de a institui un punct comun de control vamal la Cuciurgan-Pervomaisk, despre care Chișinăul susține că are drept scop reducerea contrabandei. Tiraspolul consideră că acest lucru ar conduce la instituirea unei blocade economice a Transnistriei și ar putea provoca ciocniri între forțele de ordine moldovenești, care vor fi instalate la hotarul cu Ucraina și cele din stânga Nistrului. „Considerăm că acesta va fi un risc indiscutabil. Nu există nici un mecanism de separare a structurilor de forță, nu există nici un mecanism care ar reglementa activitatea lor. Prezența lor este din start conflictuală, un conflict în care se vor confrunta populația transnistreană cu forțele moldovenești, pe teritoriul Ucrainei. Pare a fi vorba de un coctail Molotov pe care cineva încearcă să-l pregătească”, susține Ignatiev.

În pofida invocării riscului escaladării conflictului, reprezentanții Tiraspolului se opun retragerii munițiilor și trupelor militare ruse de pe teritoriul regiunii. „Pentru noi depozitele cu armament nu reprezintă un pericol. Sincer vorbind, pentru noi, armata rusă este în primul rând un element de securitate”, susține Oleg Beleakov.

Totuși, diferiți reprezentanți ai administrației tiraspolene se contrazic reciproc pe unele subiecte ce țin de reglementarea conflictului. Oleg Beleakov a declarat că un protocol semnat în luna ianuarie privind libera circulație s-a datorat discuțiilor dintre Igor Dodon și liderul nerecunoscut de la Tiraspol Vadim Krasnoselski. Pe de altă parte, Vitali Ignatiev, venit la discuțiile cu jurnaliștii după o nouă întrevedere dintre cei doi, a sugerat că acestea nu sunt rezultative, inclusiv pentru că Igor Dodon nu reprezintă o poziție consolidată a Chișinăului.