theme-icon
logo
logo
Menu icon
Point.md logo
Поделиться новостью
Скопировать ссылку
Ссылка скопирована
20 Октября 2015, 16:20
531
Скопировать ссылку
Ссылка скопирована

Sîrbu: Referendumurile constituționale n-au nicio putere juridică

Deputatul Sergiu Sârbu, doctorand în drept constituțional, este de părerea că nici un referendum constituțional nu vor avea nici un efect juridic până când rezultatele acestuia nu vor fi aprobate de Parlament conform procedurii de revizuire a Legii Supreme.

Referendumurile constituționale n-au nicio putere juridică. Foto: facebook // Sergiu Sirbu
Referendumurile constituționale n-au nicio putere juridică. Foto: facebook // Sergiu Sirbu

Parlamentarul zice că avizul Curții Constituționale din 22 septembrie 2014 referitor la inițiativa de revizuire a Constituției prin referendum a confirmat concluziile sale asupra cărora insistă încă din 2010.

Sergiu Sârbu punctează în continuare zece argumente juridice referitor la un eventual referendum constituțional în Republica Moldova.

1. Titlul VI din Constituție reglementează expres procedura de revizuire a Legii Supreme. Art. 141 prevede expres cine poate iniția revizuirea Constituției. Art 142 prevede limitele revizuirii. Art. 143 din Constituţie prevede cum se adoptă o lege constituțională.
Astfel, revizuirea Legii Supreme se efectuează doar prin Parlament, cu votul a două treimi din deputaţii aleşi. O altă procedură decît votarea prin Parlament nu este prevăzută.

2. Prin Hotărîrea Curţii Constituţionale nr. 57 din 3 noiembrie 1999 privind intepretarea art. 75, art. 141 şi 143 din Constituţie, Curtea Constituţională a constatat că modificarea unor dispoziţii ale Constituţiei eludînd prevederile art. 141-143 din Constituţie, ar constitui o încălcare gravă a Legii Supreme.
Curtea a stabilit că Constituția poate fi modificată doar prin Parlament.

3. Argumentele precum că art. 75 din Cosntituție acordă posibilitate de a desfășura referendumul este combătut de aceeași decizie a Curții Constituţionale care a reţinut că dispoziţiile art. 75 alin. (2) din Constituţie, conform cărora hotărîrile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridică supremă, nu afectează procedura de revizuire a Constituţiei, stabilită de art. 141-143 din Constituţie, şi nu prevăd posibilitatea modificării unor dispoziţii ale Constituţiei aprobate de Parlament prin orice altă modalitate decît cea prevăzută de aceste articole.
Astfel, referirea doar la art. 75 din Constituție pentru a permite referendumul este una total deplasată și nu poate fi luată în calcul. Atenție la art. 1 alin. (3) din Legea Supremă potrivit căreia Republica Moldova este un stat de drept. Art. 75 din Constituție nu poate fi aplicat făcînd abstracție de titlul VI din Legea Supremă.

4. Prin hotărîrea Curții Constituționale nr. 17 din 20 septembrie 2011, prin care a fost interpretat suplimentar art. 78 din Constituție, Curtea a stabilit că modificarea majorităţii necesare pentru alegerea Preşedintelui ţării se poate efectua doar prin lege constituţională, care trebuie să se încadreze în ordinea constituţională existentă, respectîndu-se procedura prevăzută de Titlul VI din Legea Supremă.
Deja, după desfășurarea așa-zisului referendum constituțional din 5 septembrie 2010, Curtea Constituțională și-a reiterat poziția potrivit căreia Constituția poate fi modificată doar prin Parlament. Aceasta este cea mai recentă jurisprudență a Curții care nu poate fi ignorată.

5. Dacă tot ne integrăm în Comunitatea Europeană atunci să luăm act de recomandările structurilor Consiliului Europei.
Codul bunelor practici în materie electorală, adoptat de Comisia de la Veneția la 18-19 ocotmbrie 2002 CDL-AD(2002)023 prevede un șir de recomandări printre care:
- Stabilitatea dreptului este un element important al credibilităţii procesului electoral şi este esenţială pentru consolidarea democraţiei. Prin urmare, modificarea frecventă a normelor sau caracterul lor complex pot dezorienta alegătorul. Alegătorul poate conchide, în mod corect sau incorect, că dreptul electoral este doar un instrument cu care operează cei care sunt la putere şi că votul alegătorului nu mai este elementul esenţial care decide rezultatul scrutinului.
- Trebuie de evitat modificarea frecventă a legislației electorale sau cu puţin timp (mai puţin de un an) înainte de alegeri. Chiar în absenţa unei intenții de manipulare, modificările vor fi considerate ca dictate de interesele iminente ale partidului politic.
Principiul desprins de Comisia de la Veneția este clar – inadmisibilitatea schimbării regulilor de joc înainte sau în timpul jocului.

6. Codul bunelor practici în materie de referendum, adoptat de Comisia de la Veneția la 19 martie 2007 CDL-AD(2007)008 prevede un șir de recomandări printre care:
- Efectele referendumului, decizional sau consultativ, trebuie să fie precizate expres în Constituție sau prin lege.
- Este preferabil ca un referendum asupra chestiunilor de principiu sau altor propuneri formulate generic să aibă caracter consultativ. Dacă are însă caracter decizional, trebuie să existe norme care să prevadă în mod expres procedura ulterioară.
Comisia de la Veneția atrage atenția asupra unui principiu și standard european potrivit căruia nu poate fi modificată Constituția prin referendum dacă nu este prevăzut un asemenea mecanism.

7. Opinia generală a Comisiei de la Veneția CDL-AD(2010)001 din 19 ianuarie 2010 referitor la amendarea Constituțiilor a făcut unele concluzii certe după cum urmează:
- Comisia de la Veneția este de părerea că existența unor proceduri rigide pentru revizuirea Constituției este un principiu important al constituționalismului democratic, care încurajează stabilitatea politică, eficiența, legitimitatea calitatea procesului decizional, precum și protecția drepturilor și intereselor non-majorității;
- Comisia consideră că principala arenă pentru procedurile de modificare constituțională ar trebui să fie Parlamentul național, ca și instituție cea mai în măsură să dezbată și să ia în considerare astfel de probleme;
- Recurgerea la un referendum popular pentru a decide cu privire la modificarea Constituției trebuie să se limiteze doar la acele sisteme politice în care acest lucru este cerut însăși de Constituție, care se aplică în conformitate cu procedura stabilită și nu ar trebui să fie utilizat ca un instrument pentru evitarea procedurilor parlamentare sau să submineze principiile democratice fundamentale și drepturile de bază ale oamenilor.
Concluzia generală pentru toate statele Consiliului Europei. Nu poate fi amendată Legea Supremă prin referendum dacă nu este prevăzut.

8. Potrivit pct. 74 din Opinia Comisiei de la Veneția CDL-AD(2010)014 din 7 iunie 2010, modificarea Constituției prin referendum contravine prevederilor Legii Supreme a Republicii Moldova.
Comisia de la Veneția s-a referit concret la cazul Republicii Moldova și a conchis că potrivit Constituției Republicii Moldova, Legea Supremă nu poate fi revizuită prin referendum.

9. Conform pct. 42 din Opinia Comisiei de la Veneția CDL-AD(2011)014 din 20 iunie 2011, amendarea art. 78 din Constituție urmează să se desfășoare potrivit procedurii prevăzute de titlul VI din Constituție, adică prin Parlamentul Republicii Moldova.
Reiterarea aceleași concluzii în unul din ultimele documente. În Republica Moldova nu există posibilitatea desfășurării referendumului constituțional.

10. Art. 174 din Codul electoral al Republicii Moldova nu permite desfășurarea unui referendum repetat în aceeași problemă mai devreme de doi ani.

Источник
Поделиться новостью
Скопировать ссылку
Ссылка скопирована