Prima şi a doua INDEPENDENŢĂ a R.Moldova

„Republica Moldova este un stat suveran, independent şi democratic, liber să-şi hotărască prezentul şi viitorul fără nici un amestec din afară, în conformitate cu idealurile şi năzuinţele sfinte ale poporului în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale” (Fragment din declaratia de independență a Republicii Moldova)

Republica Moldova împlineşte în acest an 20 de ani din ziua în care s-a proclamat stat idependent şi a ieşit din componenţa Uniunii Sovietice. Fiindcă au rămas zile numărate pînă la acest eveniment, portalul de ştiri POINT.md vă propune o retrospectivă a evenimentelor din istoria R.Moldova care au marcat data de 27 august.

Prima independenţă

Republica Moldova şi-a declarat pentru prima oară suveranitatea la data de 21 noiembrie 1917, independenţa la data de 24 ianuarie 1918 în limitele guberniei Basarabiei (între Prut şi Nistru, de la Hotin la Dunarea şi la Marea Neagra) aşa cum fusese delimitată în perioada 1812-1918 în cadrul Imperiul Rusesc, iar la 27 martie 1918 s-a unit cu Romania. Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu România pentru a forma România Mare. Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, atunci cînd Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.

Astfel, România a fost obligată să cedeze Basarabia Uniunii Sovietice, moment în care a fost împărţită între RSS Moldoveneasca şi Ucraina. A redevenit parte a României între vara anului 1941 şi vara anului 1944 apoi din nou republică sovietică în perioada 1944-1991.

A doua independenţă

Potrivit datelor istorice, primele alegeri democratice pentru Sovietului Suprem al RSS Moldoveneasca au avut loc pe 25 februarie 1990. Frontul Popular a cîştigat atunci majoritatea voturilor. Dupa alegeri, Mircea Snegur, a fost ales preşedinte al Sovietului Suprem, iar în septembrie el a devenit preşedinte al republicii. Guvernul reformist care a preluat puterea în mai 1990 a facut multe schimbari care nu au fost pe placul minoritatilor, incluzînd şi schimbarea numelui republicii in iunie, din Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca în Republica Sovietica Socialista Moldova.

Podul de flori de peste Prut

La 3 iunie 1988, la Chişinãu s-a reunit un grup de intelectuali moldoveni care a pus bazele unui grup de iniţiativã pentru susţinerea democratizãrii. Pînã în 20 mai 1989, acest grup a recurs la organizarea de demonstraţii publice şi strîngerea de semnãturi pentru a obţine recunoaşterea limbii române ca limbã oficialã a Republicii. Aceasta este prima şi singura formaţiune care s-a confruntat, în mod organizat, cu Partidul Comunist al RSSM.

În primãvara anului 1989, Mişcarea Democraticã a organizat mai multe manifestaţii prin care protesta împotriva comuniştilor, cerea introducerea limbii române şi a alfabetului latin.

În anul 1990 pentru prima datã Partidul Comunist al RSSM a fost confruntat de o altã formaţiune politicã. Prilejul l-a constituit alegerile pentru Sovietul Suprem al RSSM, din 25 februarie, cînd Frontul a obţinut o treime din numãrul mandatelor din Legislativul de la Chişinãu. Ca urmare a acestor alegeri, Mircea Snegur a fost numit Preşedinte al Republicii, iar Mircea Druc a devenit din 25 mai prim ministru.

Dincolo de acest eveniment, în istoria relaţiilor moldo-române, ziua de 6 mai 1990 rãmîne cunoscutã sub semnul metaforic al podului de flori inaugurat pe ambele maluri ale Prutului.

Aceasta a fost o iniţiativã a Asociaţiei Bucureşti-Chişinãu, sprijinitã de FPM, prin care se dorea o sensibilizare a opiniei publice internaţionale asupra unei chestiuni care pãrea similarã celei a dãrîmãrii Zidului Berlinului. Primul obiectiv al acestei acţiuni era obţinerea libertãţii de trecere peste Prut în ambele sensuri, prin eliminarea paşapoartelor, vizelor şi a taxelor vamale.

27 august 1991

Acţiunea Frontului Popular din Moldova depãşeşte, în mai 1991, graniţele Republicii. La 25 mai la Chişinãu, la iniţiativa FPM, are loc întrunirea reprezenta