Ссылка скопирована
Opoziţia din Găgăuzia vrea referendum pentru conferirea limbii ruse statut de a doua limbă de stat
Opoziția din Găgăuzia vrea atribuirea limbii ruse statutul de a doua limbă de stat. Mai multe organizații obștești și reprezentanți ai grupurilor etnice, cu susținerea primarului orașului Comrat, Nicolai Dudoglo, intenționează să colecteze semnături pentru organizarea unui referendum republican. ”La 24 septembrie, în orașul Comrat, se va defășura Forul Republican, în cadrul căruia va fi stabilit grupul de inițiativă pentru colectarea semnăturilor în susținerea referendumului,” au anunțat ...

Opoziția din Găgăuzia vrea atribuirea limbii ruse statutul de a doua limbă de stat. Mai multe organizații obștești și reprezentanți ai grupurilor etnice, cu susținerea primarului orașului Comrat, Nicolai Dudoglo, intenționează să colecteze semnături pentru organizarea unui referendum republican.
”La 24 septembrie, în orașul Comrat, se va defășura Forul Republican, în cadrul căruia va fi stabilit grupul de inițiativă pentru colectarea semnăturilor în susținerea referendumului,” au anunțat astăzi, 20 septembrie, reprezentanții organizației ”Găgăuzia Nouă”. Aceștia au declarat că poporul găgăuz este îngrijorat de tendințele de românizare, promovate cu insistență de către conducerea Republicii Moldova și de faptul că în școlile moldovenești se învață limba română și istoria românilor.
Liderul organizației ”Moldova Noastră”, Feodor Ghelici susține că desemnarea limbii ruse ca limbă de stat ar fi soluționat demult problema transnistreană și ar putea uni societatea divizată din Moldova.
Inițiatorii afirmă că au găsit și finanțatori - mai multe grupuri etnice din Moldova, dar și partide politice, care pledează pentru conferirea limbii ruse statutul de a doua limbă de stat, referindu-se și la posibila colaborare cu Partidul Umanist, condus de Valeriu Pasat.
Anterior, bașkanul Găgăuziei, Mihai Formuzal a declarat că susține ideea desemnării limbii ruse ca limbă oficială, doar că pentru aceasta nu este nevoie de referendum,m ci de o lege specială, adoptată de Legislativ.
Nicolai Dudoglo este membru al Partidului Social Democrat și unul din candidați pentru funcția de bașkan al Găgăuziei.
UNIMEDIA precizează că potrivit Legii cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti din 1989, limba rusă este considerată limbă de comunicare între naţiunile din Uniunea RSS, precum şi a limbilor populaţiilor de alte naţionalităţi, care locuiesc în republică. Pentru a iniția un referendum, grupul de inițiativă trebuie să colecteze peste 300 mii de semnături.
”La 24 septembrie, în orașul Comrat, se va defășura Forul Republican, în cadrul căruia va fi stabilit grupul de inițiativă pentru colectarea semnăturilor în susținerea referendumului,” au anunțat astăzi, 20 septembrie, reprezentanții organizației ”Găgăuzia Nouă”. Aceștia au declarat că poporul găgăuz este îngrijorat de tendințele de românizare, promovate cu insistență de către conducerea Republicii Moldova și de faptul că în școlile moldovenești se învață limba română și istoria românilor.
Liderul organizației ”Moldova Noastră”, Feodor Ghelici susține că desemnarea limbii ruse ca limbă de stat ar fi soluționat demult problema transnistreană și ar putea uni societatea divizată din Moldova.
Inițiatorii afirmă că au găsit și finanțatori - mai multe grupuri etnice din Moldova, dar și partide politice, care pledează pentru conferirea limbii ruse statutul de a doua limbă de stat, referindu-se și la posibila colaborare cu Partidul Umanist, condus de Valeriu Pasat.
Anterior, bașkanul Găgăuziei, Mihai Formuzal a declarat că susține ideea desemnării limbii ruse ca limbă oficială, doar că pentru aceasta nu este nevoie de referendum,m ci de o lege specială, adoptată de Legislativ.
Nicolai Dudoglo este membru al Partidului Social Democrat și unul din candidați pentru funcția de bașkan al Găgăuziei.
UNIMEDIA precizează că potrivit Legii cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti din 1989, limba rusă este considerată limbă de comunicare între naţiunile din Uniunea RSS, precum şi a limbilor populaţiilor de alte naţionalităţi, care locuiesc în republică. Pentru a iniția un referendum, grupul de inițiativă trebuie să colecteze peste 300 mii de semnături.


