2 Августа 2010, 14:19
882
Ссылка скопирована
Obţinerea statutului de român cu acte în regulă, o simplă formalitateMoldovenii de peste Prut, răsplătiţi cu cetăţenie română
Sursa: cotidianul.ro Din 2009 şi până în prezent, peste 60.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova au căpătat sau urmează să obţină anul acesta cetăţenie română. Pentru moldovenii de peste Prut, obţinerea cetăţeniei române este o simplă formalitate, aceştia intrând în categoria celor care îşi redobândesc cetăţenia română, susţin reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, din cadrul Ministerului Justiţiei. Singurul document necesar pentru aceştia este un act care să dovedească o ...

Sursa: cotidianul.ro
Din 2009 şi până în prezent, peste 60.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova au căpătat sau urmează să obţină anul acesta cetăţenie română. Pentru moldovenii de peste Prut, obţinerea cetăţeniei române este o simplă formalitate, aceştia intrând în categoria celor care îşi redobândesc cetăţenia română, susţin reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, din cadrul Ministerului Justiţiei.
Singurul document necesar pentru aceştia este un act care să dovedească o legătură de rudenie cu o persoană care a vieţuit în Basarabia de dinaintea alipirii la Uniunea Sovietică, fără să mai fie necesară susţinerea vreunui interviu. Totodată, pentru a obţine cetăţenia română, moldovenii nu trebuie să locuiască în România.
Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, în 2009, 25.183 de persoane au devenit cetăţeni români, iar în acest an din 41.649 de cereri au fost soluţionate 17.084. Cele mai multe dintre cereri fac parte din categoria redobândirii cetăţeniei, solicitate de moldoveni. Deşi reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie susţin că nu deţin o statistică referitoare la ţările din care provin cei care solicită cetăţenie română, aceştia admit că majoritatea cererilor sunt pe redobândire de cetăţenie.
Mai mult, în tabelele publicate pe site-ul Ministerului Justiţiei cu numele celor care au depus jurământul de credinţă faţă de România, peste 95% dintre acestea au rezonanţă moldovenească: Chirtoacă Vitalie, Cobăşnean Ludmila, Cuzuioc Zvetlana, Maslyennikova Nataliya, Moruşiac Feodor, Maximenco Galina, Pomerantsev Borys, Tcaci Nadejda, Vahnovan Ruslan, Patraşco Piotr etc. Cei mai mulţi dintre moldovenii care au obţinut deja cetăţenia română sunt născuţi între anii 1980 şi 1989.
Interviul pentru cetăţenie la cerere, un fel de bacalaureat
Pentru cei care nu au avut rude cu cetăţenie română lucrurile sunt foarte dificile. Şi asta deoarece pentru obţinerea cetăţeniei la cerere este obligatoriu un interviu din care să reiasă că solicitantul cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială, şi cunoaşte prevederile Constituţiei României şi imnul naţional. Bibliografia pentru interviu este vastă, mulţi dintre cei care au solicitat cetăţenia română fiind nevoiţi să susţină de trei sau chiar patru ori interviul.
Noţiunile aşa-zis elementare pe care viitorii cetăţeni români ar trebui să le cunoască ar face ca, în eventualitatea susţinerii unui astfel de interviu, peste 80% dintre români să-şi piardă cetăţenia română. Tematica şi bibliografia pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor de obţinere a cetăţeniei române sunt aproape la fel de dificile ca acelea de la examenul de bacalaureat. Astfel, cei care doresc să obţină cetăţenia română trebuie să cunoască informaţii privind istoria României: formarea poporului român şi a limbii române, formarea principatelor române, crearea statului naţional român, România în perioada interbelică, perioada comunistă, şi România după Revoluţia din decembrie 1989.
Din domeniul geografiei, viitorii cetăţeni români trebuie să cunoască aşezarea geografică a României, relieful, clima, flora şi fauna României, populaţia-distribuirea populaţiei, organizarea administrativ-teritorială, principalele oraşe, precum şi informaţii despre oraşul în care locuieşte. La capitolul România - stat democratic, participanţii la interviul-examen sunt obligaţi să ştie principiile generale, drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor români, autorităţile publice: Parlamentul, Guvernul, Preşedintele României, Administraţia Publică, Curtea Constituţională şi sistemul de asigurări sociale.
Învăţarea regulilor de politeţe, obligatorie
La categoria omul şi societatea, tematica pentru interviu cuprinde convieţuirea în familie, forme ale familiei: căsnicia, parteneriatul de viaţă, rolul femeii în societatea românească, egalitatea în
Din 2009 şi până în prezent, peste 60.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova au căpătat sau urmează să obţină anul acesta cetăţenie română. Pentru moldovenii de peste Prut, obţinerea cetăţeniei române este o simplă formalitate, aceştia intrând în categoria celor care îşi redobândesc cetăţenia română, susţin reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, din cadrul Ministerului Justiţiei.
Singurul document necesar pentru aceştia este un act care să dovedească o legătură de rudenie cu o persoană care a vieţuit în Basarabia de dinaintea alipirii la Uniunea Sovietică, fără să mai fie necesară susţinerea vreunui interviu. Totodată, pentru a obţine cetăţenia română, moldovenii nu trebuie să locuiască în România.
Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, în 2009, 25.183 de persoane au devenit cetăţeni români, iar în acest an din 41.649 de cereri au fost soluţionate 17.084. Cele mai multe dintre cereri fac parte din categoria redobândirii cetăţeniei, solicitate de moldoveni. Deşi reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie susţin că nu deţin o statistică referitoare la ţările din care provin cei care solicită cetăţenie română, aceştia admit că majoritatea cererilor sunt pe redobândire de cetăţenie.
Mai mult, în tabelele publicate pe site-ul Ministerului Justiţiei cu numele celor care au depus jurământul de credinţă faţă de România, peste 95% dintre acestea au rezonanţă moldovenească: Chirtoacă Vitalie, Cobăşnean Ludmila, Cuzuioc Zvetlana, Maslyennikova Nataliya, Moruşiac Feodor, Maximenco Galina, Pomerantsev Borys, Tcaci Nadejda, Vahnovan Ruslan, Patraşco Piotr etc. Cei mai mulţi dintre moldovenii care au obţinut deja cetăţenia română sunt născuţi între anii 1980 şi 1989.
Interviul pentru cetăţenie la cerere, un fel de bacalaureat
Pentru cei care nu au avut rude cu cetăţenie română lucrurile sunt foarte dificile. Şi asta deoarece pentru obţinerea cetăţeniei la cerere este obligatoriu un interviu din care să reiasă că solicitantul cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială, şi cunoaşte prevederile Constituţiei României şi imnul naţional. Bibliografia pentru interviu este vastă, mulţi dintre cei care au solicitat cetăţenia română fiind nevoiţi să susţină de trei sau chiar patru ori interviul.
Noţiunile aşa-zis elementare pe care viitorii cetăţeni români ar trebui să le cunoască ar face ca, în eventualitatea susţinerii unui astfel de interviu, peste 80% dintre români să-şi piardă cetăţenia română. Tematica şi bibliografia pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor de obţinere a cetăţeniei române sunt aproape la fel de dificile ca acelea de la examenul de bacalaureat. Astfel, cei care doresc să obţină cetăţenia română trebuie să cunoască informaţii privind istoria României: formarea poporului român şi a limbii române, formarea principatelor române, crearea statului naţional român, România în perioada interbelică, perioada comunistă, şi România după Revoluţia din decembrie 1989.
Din domeniul geografiei, viitorii cetăţeni români trebuie să cunoască aşezarea geografică a României, relieful, clima, flora şi fauna României, populaţia-distribuirea populaţiei, organizarea administrativ-teritorială, principalele oraşe, precum şi informaţii despre oraşul în care locuieşte. La capitolul România - stat democratic, participanţii la interviul-examen sunt obligaţi să ştie principiile generale, drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor români, autorităţile publice: Parlamentul, Guvernul, Preşedintele României, Administraţia Publică, Curtea Constituţională şi sistemul de asigurări sociale.
Învăţarea regulilor de politeţe, obligatorie
La categoria omul şi societatea, tematica pentru interviu cuprinde convieţuirea în familie, forme ale familiei: căsnicia, parteneriatul de viaţă, rolul femeii în societatea românească, egalitatea în


