La ce să ne așteptăm după audierile parlamentare din 2 decembrie

Este, probabil, a treia acțiune de o asemenea anvergură în Parlament, după scandalosul „jaf al secolului”, după cum au fost supranumite tranzacțiile frauduloase din sistemul bancar care s-au produs în 2014, care are însă rădăcini mult mai adânci.

Este, probabil, cazul să ne amintim de celelalte două audieri care au avut loc pe acest caz în primăvara anului curent, apoi să facem o retrospectivă a situației de la BEM din ultimii ani.

Două rapoarte, două demiteri. Învinuiri, rețineri, condamnări și lichidări de bănci

Ne amintim cu toții de situația din lunile ianuarie-februarie curent legată de o devalorizare galopantă a leului care a dus la scumpirea prețurilor și reducerea puterii de cumpărare a populației. Atacul inflației asupra leului s-a produs atât într-un context regional complicat, în situația în care și valutele naționale ale mai multor state CSI, în special ale Ucrainei, Rusiei și Belarusului se devalorizau, dar din cauza unor tranzacții frauduloase operate în sistemul bancar, care a rezultat formarea unui gol estimat la peste 13 miliarde de lei (sau un miliard de dolari).

Amintim că, în luna februarie, Parlamentul a creat o comisie de anchetă, după nenumărate audieri ale responsabililor în comisii. Aceasta a prezentat la 24 martie un raport care a fost discutat în cadrul unei ședințe speciale cu ușile închise, finalizând cu demiterea șefului Comisiei Naționale a Pieței Financiare Artur Gherman și a viceguvernatorului BNM Emma Tăbârță.

La 7 mai, Parlamentul a organizat audieri parlamentare a guvernatorului BNM, conducerii SIS, șefului CNA și a premierul de atunci Chiril Gaburici.

Este necesar de menționat în context și raportul Companiei Kroll privind fraudele bancare, care a fost publicat de spicherul Andrian Candu și care confirma frauda de miliarde de dolari produsă pe parcursul anilor 2012-2014. Principalul figurant, conform raportului, este actualul primar de Orhei, Ilan Shor, cel care în aprilie-noiembrie 2014 a condus BEM.

Ilan Shor a fost pus sub învinuire, Vlad Filat a fost reținut, nașul său – administratorul Companiei „Caravita” a fost condamnat, oameni de afaceri au fost reținuți, trei bănci, inclusiv BEM au fost lichidate, astfel că o nouă audiere pe marginea acestui caz este una logică și necesară.

BEM, pe post de „vacă de muls”

Pentru a înțelege mai bine ce s-a întâmplat în 2014 în sistemul bancar moldovenesc trebuie să facem o incursiune în istoria ultimilor 20 de ani, adică în 1994, atunci când se pare că au apărut primele probleme legate de BEM și care ulterior a fost considerată „vacă de muls” de către toate guvernările.

Toate au început în 1994-1995, când Guvernul condus de Andrei Sangheli, sprijinit potrivit unor surse și de șeful Legislativului, viitor președinte Petru Lucinschi, cedează pachetul majoritar de acțiuni al BEM unor companii offshore din contul unor presupuse datorii. Parlamentul creează ulterior o comisie, iar în 1999 statul redobândește pachetul majoritar de acțiuni cu o cotă de 56%. Ulterior, însă banca a fost folosită pentru a oferi credite declarate mai târziu neperformante de către toate guvernările, inclusiv cea comunistă. Exemplu în acest sens fiind creditele neîntoarse de compania controlată de soțul fostul premier Zinaida Greceanâi, dar și a mai multor apropiați ai actualului lider al socialiștilor Igor Dodon.

„Mulgătorii” emeriții ai BEM?

Problemele cele mai mari încep după anul 2010, în timpul guvernului Filat, când președinte al Consiliul de administrație era amicul său Victor Bodiu. Deja în 2012, dintr-o instituție profitabilă, BEM încheie anul cu pierderi de aproximativ 300 de milioane de lei. În 2013, Parlamentul creează o nouă comisie de anchetă, cunoscută cu denumirea de „comisia Reidman” (condusă de comunistul Oleg Reidman). Comisia constată un șir întreg de ilegalități, dar nu se întreprinde nimic, iar în scurt timp, printr-o emisie suplimentară de acțiuni, statul cedează pachetul majoritar unei companii din Rusia, fapt ce a și permis furtul miliardului într-un timp extrem de scurt.

Concluzia este că de la BEM s-a furat mult timp de mulți ani, însă din 2010 cineva nu a mai avut limite, astfel că în 2-3 ani s-a furat mai mult ca în 20 și s-a creat o gaură uriașă care nu a mai putut fi acoperită, plasând Republica Moldova la un pas de faliment.

„Delapidări enorme și unicale”, după cum remarca liderul PDM Marian Lupu, joi în Parlament.

Consecințe

Trei bănci au fost lichidate, leul s-a devalorizat, prețurile au crescut, iar oamenii au sărăcit. Bineînțeles, nu toți, pentru că cei care au stat în spatele acestor tranzacții și au beneficiat de acestea au făcut averi imense.

În ultima jumătate de an ancheta pe acest caz a avansat, chiar dacă, se pare, suntem departe de final.

Ilan Shor este principalul învinuit în dosarul creditelor frauduloase. Un beneficiar al acestora – Ion Rusu – nașul și cumnatul lui Vlad Filat, administratorul „Business Estate Investments” SRL, Ion Rusu, a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare în dosarul spălării de bani care a cauzat prejudicii în proporţii deosebit de mari BEM. Mai mulți directori ai unor companii cunoscute au fost reținuți.

Procurorii susțin că strâng tot mai multe dovezi despre implicarea lui Vlad Filat în acest caz.

Reținerea lui Vlad Filat într-un alt dosar, dar care se pare are tangențe mari cu cel legat de BEM a fost probabil acțiunea cea mai răsunătoare a organelor de anchetă nu doar în ultimul timp, dar probabil și din istoria Republicii Moldova.

Mulți afirmă că este o acțiune politică și nu putem să nu admitem acest lucru, pentru că reținerea unui politician de prim rang și a unui fost prim-ministru nu poate să nu fie politică. Important este ca cei vinovați să fie trași la răspundere, iar statul să recupereze măcar o parte din pierderi. Pierderi care s-au transformat în datorie de stat pe care toți cetățenii Republicii Moldova vor fi obligați să o restituie, în timp ce câțiva „mulgători” au încercat să-și asigure o viață de vis.