În 25 de ani de Independenţă, Moldova a avut patru şefi de stat

Între timp, Republica Moldova a fost condusă și de doi preşedinţi interimari, ca urmare a unor blocaje constituționale.

Primul preşedinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, a deţinut mandatul în perioada 1991 - 1996. Snegur a susţinut proclamarea Independenţei în data de 27 august 1991 şi s-a opus referendumului unional privind păstrarea URSS. Pe durata mandatului său, au început reformele, inclusiv privatizarea proprietăţii de stat. Preşedinţia lui Snegur a fost marcată şi de conflictul armat de la Nistru, adoptarea Constituţiei şi acordarea statutului de autonomie Găgăuziei.

În 1996, Snegur a fost învins în alegeri de către Petru Lucinschi. Acesta a continuat acțiunile începute de predecesorul său în direcția privatizării proprietăţilor de stat. La sfârșitul mandatului lui Lucinschi, în urma a unei confruntări între Președinție și Parlament a fost modificată Constituția și țara noastră a fost transformată din republică semiprezidențială în una parlamentară.

Astfel, următorul președinte, Vladimir Voronin, a fost ales de Parlament. Liderul comuniștilor a deţinut două mandate consecutive. Deşi a venit la putere cu lozinca aderării la Uniunea Rusia-Belarus, în mai puţin de doi ani, și-a asumat cursul de integrare europeană. Politica lui Voronin a dus, în anumite perioade, la răcirea relaţiilor cu România, dar și cu Rusia.

După încercările eşuate de alegere a preşedintelui, în septembrie 2009, interimatul funcţiei de şef al statului a fost preluat de către liberalul Mihai Ghimpu. El s-a remarcat prin refuzul de a participa la Parada de 9 mai, organizată la Moscova, dar şi prin decretarea zilei de 28 iunie drept Zi a ocupaţiei sovietice.

După alegerile anticipate din noiembrie 2010, interimatul funcţiei a fost asigurat de către preşedintele Parlamentului, democratul Marian Lupu.

Abia în 2012, deputații au depășit criza politică și l-au ales președinte pe Nicolae Timofti. Deși a fost mai puțin vocal decât predecesorii săi, Timofti a avut totuși unele ieșiri publice mai tranșante. Cel mai mediatizat a fost schimbul de replici acide cu președintele rus, Vladimir Putin, în cadrul summitului șefilor de state ai CSI, din 2014.