Gorincioi, ucis de sistemul din care a făcut parte

Omul sistemului

Gheorghe Gorincioi a fost numit şef la CCA în anul 2007. Acesta a fost întotdeauna considerat „omul sistemului”, mereu loial puterii, care a promovat intensiv interesele guvernării comuniste şi, în special, ale oligarhului Vladimir Plahotniuc, despre care se ştie că a fost cardinalul din umbră al familiei Voronin atât timp cât aceasta s-a aflat la cârma statului.

Consiliul Coordonator al Audiovizualului s-a aflat în centrul mai multor scandaluri de-a lungul anilor, însă cele mai multe ilegalităţi ale CCA s-au comis începând cu perioada în care la conducerea instituţiei a fost numit Gheorghe Gorincioi. Anume odată cu venirea lui la şefia CCA, EUTV şi NIT au devenit posturi cu acoperire naţională, obţinând practic toate frecvenţele de emisie care fuseseră scoase la concurs între 2007 şi 2008. Deşi la concurs participaseră numeroase alte posturi de televiziune, câştigătorii au fost întotdeauna aceiaşi.

Tot în 2008, singurul post de televiziune echidistant în acea perioadă, Pro TV Chişinău, a fost foarte aproape de a rămâne fără licenţă şi doar protestele au făcut ca Gorincioi să nu deposedeze postul de televiziune de frecvenţă. Strigătoare la cer a fost şi lipsa de reacţie a CCA-ului la politica editorială a mai multor posturi de televiziune precum Moldova 1, NIT, EUTV sau Prime, unde echidistanţa era o noţiune necunoscută şi care făceau doar jocurile puterii. În pofida nenumăratelor sesizări din partea societăţii civile, CCA nu a luat niciodată atitudine.

CCA şi interesele lui Plahotniuc

Cel mai scandalos caz în care a fost implicat Gorincioi este cel legat de emisia TVR pe teritoriul Republicii Moldova. În septembrie 2007, CCA, cu Gorincioi în frunte, a lipsit TVR-ul de dreptul de emisie pe teritoriul Republicii Moldova şi a acordat frecvenţa postului de televiziune 2 Plus al lui Vladimir Plahotniuc, post care face parte şi astăzi din holdingul media al oligarhului, dar deja sub denumirea Canal 2. Atunci emisia TVR a fost sistată din cauza unei pretinse datorii prin acţiuni de tip raider, dirijate de Plahotniuc.

În 2010, tandemul Gorincioi-Plahotniuc a oferit un „generos” cadou telespectatorilor din RM. În urma unui acord de retransmitere semnat între Societatea Română de Televiziune şi SRL „Telefe M Internaţional” (compania care administra postul 2 Plus), TVR 1 a revenit pe frecvenţa a doua de stat, de care a fost lipsită tot de CCA în 2007. În realitate, 2 Plus a avut doar de câştigat din colaborarea cu SRTv, în situaţia în care publicitatea plasată pe 2 Plus costă bani buni, iar 85% din publicitatea din RM sunt direcţionate spre Casa Media, care aparţine tot lui Plahotniuc.

Fostul director 2 Plus, Răzvan Paveliu, a declarat atunci, într-o conferinţă de presă, că Plahotniuc a ştiut din timp cum vor decurge lucrurile, că licenţa TVR 1 va fi retrasă şi că 2 Plus o va câştiga. Totodată, în presă au existat dezvăluiri despre vizitele frecvente ale lui Gorincioi în biroul lui Plahotniuc.

Că fostul şef al CCA a acţionat la comanda controversatului oligarh au spus-o ulterior mai multe voci, dar o confirmă şi faptul că în 2009, atunci când la guvernare a ajuns alianţa proeuropeană, Gorincioi a rămas în funcţie. Şi nu oricum, ci la insistenţele Partidului Democrat, al cărui lider de facto a fost, de la bun început, Vladimir Plahotniuc, care pur şi simplu şi-a cumpărat acest partid.

Odată cu venirea noii guvernări, părea firesc să urmeze demisia lui Gorincioi, mai ales că unii dintre liderii alianţei proeuropene îl acuzaseră în repetate rânduri că a făcut jocurile comuniştilor. În mod ciudat, Gheorghe Gorincioi şi-a continuat nestingherit activitatea la CCA. Nedumerirea s-a spulberat însă odată cu trecerea timpului, când mai multe voci au spus că Gorincioi a rămas în funcţie în urma presiunilor pe care le-a făcut PD, dar şi în urma acţiunilor care au urmat, precum înflorirea holdingului media al oligarhului Plahotniuc.

Cât s-a mai aflat la şefia CCA, până în 2011, Gheorghe Gorincioi a continuat să facă jocurile lui Plahotniuc, împărţindu-i frecvenţe la stânga şi la dreapta, în detrimentul altor instituţii mass-media şi, de ce nu, al populaţiei.

Gorincioi, în dizgraţia lui Plahotniuc

La un moment dat, s-a întâmplat ceva ce l-ar fi deranjat pe Plahotniuc, fie că Gorincioi nu i-a îndreptăţit nişte aşteptări, fie că nu a făcut faţă vreunei indicaţii. Cert este că oligarhul şi-a asmuţit câinii împotriva fostului şef al CCA, care ani la rând i-a apărat interesele.

Aşa au început zilele negre pentru Gheorghe Gorincioi. În ianuarie 2011, acesta a fost reţinut de ofiţerii anticorupţie. Mai exact, după ce Gorincioi, împreună cu fostul şef al Direcţiei Administrative a CCA, Terente Cherdivară, au estorcat de la un agent economic 110.000 de lei pentru a nu iniţia controale de verificare a calităţii mărfurilor şi volumului serviciilor îndeplinite, în rezultatul executării contractului de achiziţii semnat cu CCA. Cherdivară a fost prins atunci în flagrant în timp ce primea o sumă de bani, spunându-le procurorilor că circa 9 mii de dolari erau pentru Gheorghe Gorincioi.

Modul în care au acţionat în cazul reţinerii lui Gorincioi ofiţerii de la Anticorupţie, în frunte cu Bogdan Zumbreanu, se desprinde radical din metodele clasice ale acestora. Zumbreanu, despre care se ştie că face parte din anturajul apropiat al lui Vladimir Plahotniuc, a dat dovadă, împreună cu subalternii săi, de o hărnicie şi o determinare nemaivăzută.

Centrul Anticorupţie (CCCEC în acea perioadă) pe atunci măcar nici nu mima lupta cu corupţia la nivel de demnitari. Pe Gorincioi însă nu l-au menajat câtuşi de puţin, organizându-i cu mare tam-tam descinderi la birou şi luarea cu forţa la interogatoriu. Chestia e că în 2011 CCCEC deja era sub controlul strict al lui Plahotniuc, iar reţinerea unui demnitar de rang înalt, mai ales unul care i-a fost aliat multă vreme oligarhului venit la guvernare, nu putea să aibă loc fără consimţământul acestuia. În pofida faptului că Gorincioi s-a slăvit prin scandaluri şi promovarea intereselor lui Plahotniuc, modul în care a fost încarcerat de cei de la Anticorupţie a fost dur criticat de liderii de opinie, fiind calificat drept un adevărat spectacol.

Da, CCA este o instituţie coruptibilă, iar Gheorghe Gorincioi nu este nici pe departe uşă de biserică, însă de ce atâţia ani membrii CCA şi ofiţerii Anticorupţie au ştiut că Gheorghe Gorincioi este implicat în acţiuni de corupţie şi nu l-au atins deloc şi cum se întâmplă că un om fidel lui Plahotniuc este luat pe sus de o instituţie controlată tot de el, se întrebau lideri de opinie şi jurnalişti cu renume.

Potrivit unor surse, ceea ce s-a întâmplat, de fapt, a fost un tertip clasic al lui Plahotniuc de a-şi pedepsi foştii aliaţi. În profilul psihologic al lui Plahotniuc, realizat acum câţiva ani de un psihiatru cu renume din străinătate, se vorbeşte despre această trăsătură de caracter a oligarhului. „Se mândreşte cu faptul că niciodată nu-şi iartă duşmanii şi nu lasă niciodată nepedepsită vreo acţiune ce l-a deranjat. Este ferm convins că trebuie să-i pedepsească pe toţi cei care nu l-au apreciat – aceşti oameni merită să se chinuie, să aibă dosare penale, să fie persecutaţi, iar pedeapsa întotdeauna trebuie să fie una publică, drept învăţătură pentru alţii”, se spune în analiza lui Gabbard, M.D., profesor de psihiatrie, Director al Clinicii Psihiatrice Baylor.

O altă dovadă că de Gorincioi s-au ocupat exclusiv oamenii lui Plahotniuc este şi faptul că procurorul care a instrumentat dosarul este Lilian Rudei, căruia i-au fost încredinţate mai multe dosare despre care s-a spus că au fost intentate la comanda oligarhului, cum ar fi cel împotriva oamenilor de afaceri Victor Ţopa şi Viorel Ţopa, (fabricat imediat după ce aceştia l-au deconspirat public pe Plahotniuc, în anul 2011, drept beneficiarul atacurilor raider asupra mai multor bănci şi companii din RM). Tot Rudei s-a ocupat şi de dosarul Vicol, atunci când Plahotniuc i-a dat peste nas lui Filat, după ce liderul PLDM a declarat că „păpuşarul Plahotniuc controlează totul în ţară”. Totodată, Lilian Rudei a fost inclus în varianta moldovenească a Listei Magnitsky, care reprezintă o cârdăşie de procurori, judecători, executori judecătoreşti, ofiţeri de urmărire penală etc., implicaţi în atacurile raider din RM în anii 2010-2011.

Cazul Gorincioi a mers în lanţ, din mână în mână, doar prin mâinile aşa-zisului batalion de execuţie al oligarhului. După treaba făcută de Zumbreanu şi Rudei, era logic ca Gorincioi să ajungă şi în mâinile unui judecător de-al casei. Astfel, dosarul a ajuns pe masa magistratului Gari Bivol, implicat în atacurile raider din 2010-2011. Totodată, Bivol face parte din Lista neagră a justiţiei moldoveneşti, în rândul judecătorilor corupţi şi aserviţi mafiei de la guvernare.

Astfel, la începutul acestui an, în luna martie, fostul preşedinte al CCA a fost condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare. În aşa fel, prima instanţă, în persoana lui Gari Bivol, l-a cruţat pe Gorincioi. Unele voci afirmă că astfel Plahotniuc i-ar fi dat lui Gorincioi şansa ca acesta să se revanşeze în faţa lui, ceea ce nu s-a întâmplat însă, din motive necunoscute. În rezultat, acelaşi procuror Lilian Rudei a atacat în instanţa superioară decizia prin care Gorincioi a fost condamnat la închisoare cu suspendare.

Mai departe, dosarul a ajuns la Curtea de Apel, condusă de Ion Pleşca, subordonat tacit lui Plahotniuc, iar din completul de judecători a făcut parte Maria Negru, sora unuia dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii, Gheorghe Avornic, care are, la rândul său, o reputaţie dubioasă, iar promovarea surorii lui la Curtea de Apel a stârnit multe semne de întrebare. 

În continuare, după perioada de răgaz care i s-a dat, probabil, lui Gheorghe Gorincioi şi de care el nu s-a folosit, pe 15 iunie curent Curtea de Apel Chişinău a casat decizia Judecătoriei Centru din 17 martie şi l-a condamnat pe fostul şef al CCA la 7 ani de închisoare cu executare. Totodată, Curtea l-a obligat pe Gheorghe Gorincioi să achite o amendă de 20.000 de lei, cu privarea dreptului de a deţine funcţii publice pe un termen de trei ani.

Sistemul construit de Plahotniuc, fără uşă de ieşire

Dacă e să revenim la cuvintele renumitului psihiatru care afirma că Plahotniuc nu iartă pe nimeni, multe lucruri care s-au întâmplat în anii de când oligarhul a ajuns la cârma ţării devin clare. În ultimii şase ani, nicio persoană care i-a fost aliată, la un moment dat, şi care a încercat să iasă din sistem, sau cei care pur şi simplu l-au deconspirat public, nu au scăpat nepedepsiţi. Excepţia o fac cei care vin, de exemplu, în Parlament şi-i strâng mâna, cu capul plecat.

Tragedia este că unii nu o fac şi atunci ajung cu ştreangul la gât sau împuşcaţi. Cum s-a întâmplat şi în cazul lui Ion Butmalai, care în perioada în care s-a aflat la guvernare a devenit cunoscut prin criticile dure la adresa regimului mafiot al lui Plahotniuc şi a sfârşit împuşcat în piept. Cu puţin timp înainte, Butmalai anunţase o conferinţă de presă în care va „sparge tăcerea”, însă a anulat-o în ultimul moment. Ulterior, fiul lui spunea că tatăl său a fost omorât cu sânge rece, în timp ce liderii de opinie au declarat că acesta a fost determinat la sinucidere prin umilinţele la care a fost supus de cei de la guvernare. 

Ce s-a întâmplat cu adevărat într-un caz sau altul nu vom afla niciodată, cel mai probabil. Însă oamenii mor, fie din cauza că merg împotriva regimului, fie că încearcă să iasă din el, şi nu este exclus că mor de mâna sistemului bolnav instaurat în cele mai înalte fotolii din stat.