Ghimpu este parte integrantă a Sistemului Oligarhic

Maia Sandu întrunea şi consensul Occidentului ca persoană pregătită profesional şi capabilă să propulseze reformele puse la index în Republica Moldova cu un an în urmă.

Respingerea s-a făcut cu aplicarea tehnicii „unu-doi” interpretată de Marian Lupu şi Mihai Ghimpu în maniera caracteristică fiecăruia în parte, dar ca doi coechipieri bine rodaţi.

În pasul unu, Lupu convoacă presa şi anunţă, nitam-nisam, anticipând declaraţia oficială a PLDM, că Maia Sandu este figura desemnată la funcţia de prim-ministru şi aşteptată la sediul PD la o ora, chipurile, stabilită. În acelaşi timp Lupu se arată mirat că Sandu nu s-a prezentat încă la sediul PD.

În pasul doi, Ghimpu iese la un canal de televiziune şi transformă mirarea lui Lupu în înfierare. Sandu este acoperită de ocară că ignoră invitaţia legitimă a unui partid al AIE-3, deşi exponenţi ai partidului său vorbeau la alte televiziuni că Maia Sandu nu are ce căuta la discuţii până când nu există o nominalizare oficială semnată de Preşedintele Republicii. Cu toate acestea, Ghimpu a aberat în maniera lui inconfundabilă, că Sandu este frumoasă dar nu şi deşteaptă, că vine cu păreri şi opinii proprii în ceea ce priveşte guvernarea în timp ce există Acordul Alianţei care spune tot. În final, Ghimpu declară că susţinerea Maiei Sandu din partea PL a doua zi nu va exista.

A doua zi s-a confirmat: susţinerea nu a existat nici din partea PL şi nici a PD. De mirare, nici liderul PLDM nu a schiţat o cât de mică nedumerire, o încercare, măcar de ochii lumii, în apărarea candidatul „propus în unanimitate” al partidului lui. Filat a trecut cu vederea (ori poate s-a speriat?) că în scurtul timp de la scurgerea în spaţiul public a numelui Maiei Sandu, ea a reuşit să întrunească sprijinul unor largi cercuri ale societăţii. Fără să scoată un cuvânt, Filat s-a pus pe căutarea unei alte candidaturi. „S-a pus pe căutare” este un fel de a spune, fiindcă Filat era pregătit de cu vreme. Numele lui Valeriu Streleţ a apărut în circuit rapid şi în chipul cel mai firesc. De fapt, acest scenariu cu Streleţ în faza de după rejectarea cu scandal a Maiei Sandu a fost descris de mai mulţi observatori cu cel puţin o săptămână înainte de a fi derulat.

La acest capăt de lucrătură, putem vorbi deja de aplicarea tehnicii „un-doi-trei”, Filat participând din umbră cu săltarea de la Ministerul Educaţiei a Maiei Sandu, la „înălţarea” ei pe eşafodul candidării iluzorii la funcţia de prim-ministru, punerea instantanee a numelui ei pe conveierul de terfelire publică, servit la un capăt de Lupu, iar la celălalt de Ghimpu, scăldarea situaţiei în bâlbă şi confuzie şi, în final, catapultarea Maiei Sandu din Sistem. În felul acesta, Maia Sandu, pierde şi funcţia iluzorie a primului-ministru, dar şi pe cea reală a ministrului Educaţiei. Punct ochit, punct lovit!

Deznodământul era de aşteptat: Sistemul Oligarhic (SO) nu agreează corpuri care se opun integrării depline în el, iar pe de-asupra, îl mai critică din când în când. Sistemul nu are aderenţă la oamenii cu principii, cu integritate şi, cel mai important, care nu sunt şantajabili. Cu asemenea indivizi Sistemul nu poate nici lucra, nici exista.

Valeriu Streleţ e altceva. El a fost acceptat bucuros de Ghimpu, dar şi de Plahotniuc, cu gura de aur al lui Lupu. Streleţ este un oligarh cu perspectivă pentru Sistem. El este aşezat pe o traiectorie ascendentă şi unul dintre cei mai bogaţi membri ai parlamentului – un atu puternic a funcţiei de premier şi motiv de imensă bucurie pentru alegători. Dintre calităţile evidenţiate în practica Coaliţiei, colegii pot remarca fidelitatea de nestrămutat faţă de opinia şefului său de partid: fie lumina zilei perfect imaculată, dar dacă şeful zice că e negreaţă, Streleţ se va bate din răsputeri să afirme că negreaţă e.

Cea mai bună calitate a candidatului la funcţia de prim-ministru a scos-o în evidenţă totuşi, precum era de aşteptat, spiritul de observaţie, consecvent şi inamovibil, al pro-europeanului Mihai Ghimpu. Candidatul, s-a destăinuit el presei, poartă verigheta pe mâna stângă (sau dreaptă - nu am reţinut detaliul) şi de aia este bun pentru funcţie. În faţa acestui verdict principial nu a rezistat nicio emulaţie de altă natură în adresa candidatului şi dânsul a fost imediat propus de Preşedinte şi aprobat de Parlament.

Să-i urăm succes domnului Streleţ. Aşteptările societăţii, dar şi ale noastre sunt ca dânsul să demonstreze devotament exclusiv intereselor naţionale ale Republicii Moldova, să fie prim-ministrul ei şi nu al troicii SO – Plahotniuc-Filat-Ghimpu – intenţie pe care a încercat să o exprime Maia Sandu.

Totodată, îi dorim ca dânsul să poată rămâne în funcţie chiar şi în cazul în care îşi va schimba verigheta de pe o mână pe alta.

O constatare va ţine loc de rezumat al acestor note: Ghimpu nu mai este un lăturaş al SO.

Din 30 noiembrie 2014, dar de fapt cu mult înainte, dânsul nu mai este un simplu idiot util care serveşte cauza oligarhică sporadic şi, uneori, involuntar. Ghimpu este parte integrantă conştientă a monstrului care devorează Republica Moldova – Sistemul Oligarhic – cel care a capturat statul şi îl foloseşte în interesul personal al capilor sistemului şi al găştii din jurul lor. Sărăcia, aprofundată în urma furtului de miliarde, devierea vectorului european, compromiterea ideii şi practicii de integrare europeană este rezultatul activităţi duplicitare a lui Ghimpu de subminare a interesului naţional al Republicii Moldova, care durează de ani.