Fost angajat la Banca Socială: Fără implicarea lui Plahotniuc, frauda bancară nu ar fi fost posibilă

Declarația aparține fostului șef al Secției Prevenirea Spălării Banilor și Monitorizarea Tranzacțiilor din cadrul Băncii Sociale, Sergiu Sagaidac, și a fost făcută într-un interviu pentru Crimemoldova.

„Nu doar eu cred în felul dat, majoritatea cetățenilor cred acest fapt, pentru că Procuratura nu are independență instituțională și pentru că ei execută anumite indicații ale anumitei grupări în fruntea căreia se află un anumit coordonator. Cred că circumstanțele pe care le observăm în ultimul timp demonstrează acest fapt”, spune Sagaidac.

Fostul angajat al Băncii Sociale spune că instituțiile din Moldova nu vor face nimic pentru a elucida acest caz.

„Este vorba de o cârdășie sau o lipsă de acțiune între diferite instituții, de la BNM până la SIS. Pentru că toată lumea știa ce se întâmpla. Beneficiul a fost unul material. Dar pe lângă toate, printr-o  astfel de situație Plahotniuc a urmărit și lichidarea concurenților săi. Vorbind de coordonator ne referim la Plahotniuc care controlează instituțiile de stat: Procuratura Generală, CNA, Banca Națională precum și alte instituții. Aceste instituții sunt captive”, adaugă Sagaidac.

 - Pe ce vă bazați atunci când spuneți că Plahotniuc este unul dintre beneficiarii furtului bancar?

„Mă refer la faptul că el controlează instituțiile de drept și Banca Națională. Dacă aceste instituții ar fi fost independente, nu ar fi fost posibil jaful secolului. Este suficient să ne aducem aminte de circumstanțe. Banca Națională avea un șir de instrumente la dispoziție: începând cu aplicarea și perceperea incontestabilă a amenzii băncii și/sau acționarilor, impunerea măsurilor de remediere, retragerea autorizației unui șir de administratori, blocarea activității acționarilor care acționau concertat, instituirea supravegherii speciale, blocarea prestării numitor tipuri de operațiuni. Toți știau că în spatele acelor trei bănci stătea Shor. BNM putea să retragă autorizația unui șir de administratori pentru încălcările care se comiteau. Putea să instituie supraveghere specială fără să se ajungă la administrare specială.

Cât nu ne-ar asigura Drăguțanu că au fost întreprinse toate măsurile, în fapt nu au fost întreprinse conform articolelor 15, 371, 38 ale Legii instituțiilor financiare. În spatele acelor acționari care acționau concertat erau niște companii interpuse unde beneficiarul final era Ilan Shor. Pe de altă parte, dacă ne uităm nemijlocit la cine acționa în cadrul Băncii Naționale, vă dau un simplu exemplu. Eu când activam în cadrul Victoriabank în calitate de șef al Secției prevenirea spălării banilor și monitorizarea tranzacțiilor, atunci Vladimir Țurcanu era director al Departamentul creditare. Persoana dată, în cadrul Băncii Naționale deținea funcția de director al Departamentului Supraveghere și Reglementare anume când avea loc procesul de fraudă. Deci este o persoană de la o bancă controlată de Plahotniuc. Vladimir Țurcanu, în cadrul BNM, era responsabil de supravegherea sectorului bancar, de procesul de control anual cât și de control tematic în cadrul băncilor comerciale. Toate rapoartele ajungeau la el și le transmitea împreună cu Viceguvernatorul responsabil de supraveghere către Consiliul de administrare al BNM cu propuneri de remediere și sancționare cum ar fi sancțiuni financiare. Însă propunerile înainte de remediere nu erau proporționale încălcărilor constatate în acele 3 bănci, inclusiv în Banca Socială, unde era necesar de acționat, BNM nu acționat și nu a întreprins măsuri de remediere a situației sau de sancționare proporțională  a încălcărilor constatate, precum retragerea autorizației unui șir de administratori, sancțiuni financiare sau instituirea supravegherii speciale. Acele rapoarte erau elaborate în baza constatărilor angajaților simpli care participau în cadrul misiunilor de control. Acele rapoarte descriau suficient de detaliat situația din cele trei bănci: BEM, Unibank și Banca Socială. Vladimir Țurcanu urma să propună măsuri de sancționare și remediere conform articolelor 15, 371, 38 ale Legii instituțiilor financiare.

Pentru abaterile repetate trebuiau să retragă autorizația unui șir de administratori din acele trei bănci. Pentru alți administratori, cum ar fi doamna Rahuba, care a fost propusă pentru funcția de Președinte executiv interimar a Băncii Sociale în 2014 după demisia formală a lui Sergiu Albot, nici nu trebuia să ofere acea aprobare/autorizație pe motiv că ea anterior fusese membru al organului executiv al Băncii Sociale fiind responsabilă inclusiv de creditarea persoanelor juridice și care a participat într-un fel sau altul la înrăutățirea situației financiare a Băncii Sociale, iar în iulie 2014 situația de la Banca Socială deja era critică având lipsă acută de lichidități și de capital. Deci ea nu trebuia aprobată/autorizată de către BNM. Este necesar de menționat că autorizarea unui administrator la funcția de Președinte de bancă era de atribuția Consiliului de administrare (organului executiv) al BNM, iar în fruntea acestuia se afla Drăguțanu. Era suficient ca persoanele care au participat la înrăutățirea situației financiare să nu fie autorizate, unui șir de administratori să le fie retrasă autorizația și blocată activitatea acționarilor care acționau concertat și în ziua de astăzi am fi avut  cu totul o altă situație și o altă imagine, iar aceste bănci ar fi activat în continuare, 3.190 de salariați și-ar fi păstrat locurile de muncă, cursul valutar leu față de euro și dolar ar fi fost unul mai mic, am fi avut o politică monetară mult mai relaxată și respectiv credite mai ieftine, dar și povara asupra bugetului de stat ar fi fost una mai mică”, adaugă Sagaidac.

În cadrul interviului Sagaidac vorbește despre poziția sa față de arestul lui Platon, arestul lui Shor, dar și despre faptul că este monitorizat de persoane necunoscute.