FMI cere României privatizarea TAROM şi CFR Marfa. Care vor fi condiţiile de privatizare pentru Moldova?

Privatizaţi TAROM şi CFR Marfa! Acesta este mesajul negociatorilor FMI către şefii români de la Transporturi. De vină sunt datoriile de sute de milioane de euro, aproape imposibil de recuperat, pentru că niciuna dintre companii nu face profit.

Amintim că în Republica Moldova în prezent se află o misiune a Fondului Monetar Internaţional. O condiţie mai veche a Fondului pentru ţara noastră este privatizarea operatorului naţional de telefonie fixă "Moldtelecom".

Ministrul Economiei, Valeriu Lazăr a declarat săptămâna trecută că în anul 2011, Guvernul va acorda o atenţie sporită privatizărilor, inclusiv şi în cazul unor astfel de complexe mari cum sunt "Air Moldova", "Banca de Economii", "Căile Ferate".


Conform presei din România, Tarom va scăpa deocamdată de privatizare, nu însă şi de restructurare. În următoarele zile ar putea fi anunţată disponibilizarea a peste o sută de oameni, peste cei 150 care ies la pensie anul acesta. Situaţia este mai gravă la CFR Marfa. Operatorul feroviar român va trimite acasă anul acesta o zecime dintre angajaţi, adică circa 240 de persoane.

În ce priveşte situaţia întreprinderilor de stat de la noi, ministrul Economiei Valeriu Lazăr, a declarat că nu este încă o situaţia clară în ce priveşte eficienţa acestor complexe mari. "În timpul cel mai apropiat, vom veni cu o viziune vizavi de privatizarea acestor întreprinderi. Deciziile nu sunt luate, atunci când vom avea o claritate a situaţiei, le vom face publice", a declarat Lazăr. Ministrul Economiei susţine că privatizarea unor întreprinderi, cum ar fi Moldtelecom, Banca de Economii, Air Moldova, sau a Reţelelor energetice de distribuţie (RED), va avea loc doar dacă se va constata că este lucru necesar pentru dezvoltarea acestora.

Menţionăm că privatizarea Moldtelecom-ului este o cerinţă a Fondului Monetar Internaţional încă din anul 2002. Acum 9 ani, preşedintele de atunci, Vladimir Voronin, promitea să vândă Moldtelecom-ul unei companii din Moscova pentru 20 de milioane de dolari, ofertă care a fost respinsă de Comisia guvernamentală pentru privatizarea companiei. Ulterior, în septembrie 2008, Guvernul urma să selecteze un consultant care să evalueze modalităţile de privatizare a operatorului naţional de telefonie fixă. Acesta era un angajament al RM faţă de FMI, prevăzut într-un Memorandum, în urma semnării căruia ţara noastră a primit de la Fond un împrumut de 18,6 milioane dolari.

Amintim că anterior, directorul general al Agenţiei Proprietăţii Publice Tudor Copaci a declarat că pentru privatizarea acestor complexe mari este nevoie de investitori străini miliardari. Totuşi, Copaci susţine că Moldetelcom, Banca de Economii, Air Moldova, Gemeni şi Unic, se află pe o listă de întreprinderi ce se află în situaţie de pre-privatizare.
http://unimedia.md/?mod=news&id=29567