Ссылка скопирована
Fără sprijinul UE, stabilitatea pe termen lung în Republica Moldova este imposibilă
Construirea unei democraţiei liberale bazate pe un guvern legitim este deosebit de importantă în Republica Moldova, Georgia, şi Ucraina, care sunt cei mai promiţători parteneri ai Uniunii Europene în est. În ultimii 20 ani aceste ţări, în pofida multor probleme, au fost totuși democratice, deşi cu mai multe neajunsuri, cum ar fi semne de autoritarism şi corupţia. Fără sprijinul UE, stabilitatea pe termen lung în aceste ţări pare imposibilă. Europa de Est şi Caucazul de Sud sunt zone care au ...

Construirea unei democraţiei liberale bazate pe un guvern legitim este deosebit de importantă în Republica Moldova, Georgia, şi Ucraina, care sunt cei mai promiţători parteneri ai Uniunii Europene în est. În ultimii 20 ani aceste ţări, în pofida multor probleme, au fost totuși democratice, deşi cu mai multe neajunsuri, cum ar fi semne de autoritarism şi corupţia. Fără sprijinul UE, stabilitatea pe termen lung în aceste ţări pare imposibilă.
Europa de Est şi Caucazul de Sud sunt zone care au legături sociale şi economice (comerţ, investiţii, turism, studenţi, Diaspora) mult mai slabe cu Uniunea Europeană, decât unii vecini ai UE de la sud (Maghreb). Vecinii din est ai Uniunii Europene nu sunt vecini ai Europei, ci mai degrabă vecini ai Uniunii Europene, aceasta oferindu-le drepturi depline să întreprindă paşi în vederea aderării.
În consecinţă, în ultimii cinci ani, Uniunea Europeană a încercat să se implice mai activ în Europa de Est, cea mai importantă organizație în acest sens fiind Parteneriatul Estic. Una din politicile sale principale este europenizarea vecinilor estici ai UE, în special Republica Moldova, Armenia, Belarus, Georgia, Ucraina şi Azerbaidjan, ceea ce ar însemna armonizarea cu standardele Uniunii Europene în ceia ce privește democraţie liberală, piaţa liberă, aplicarea legii, precum şi îmbunătăţirea relaţiilor sale cu UE.
Aceasta din urmă va avea o finalitate prin semnarea de acorduri reciproce, instituirea unei zone de comerţ liber, aderarea la Comunitatea Energiei şi eliminarea vizelor pe termen lung. Republica Moldova parcurge etapele cu o viteză foarte mare. În cadrul coaliţiei de guvernământ pro-europene, din toamna anului 2010, Chişinăul a câştigat privilegiul de a se bucura de o bună parte a politicilor Uniunii Europene, care în mod normal sunt destinate numai ţărilor candidate la aderare.
Există două diferenţe importante între ţări care fac parte din Parteneriatul Estic: ce țin de forma de guvernare (democraţie imperfectă vs regim autoritar) şi interesul în aderarea la UE. Din primul grup fac parte Republica Moldova, Georgia şi Ucraina, iar din cel de-al doilea Azerbaidjan, Belarus, şi Armenia.
Democraţia liberală, precum şi modernizarea pieţei libere sunt greu de imaginat fără statul de drept. Din acest motiv, lupta cu corupţia ar trebui să devină un alt obiectiv al Parteneriatului Estic. În acest caz, sprijinul instituţional şi financiar al UE ar trebui să fie direcţionate spre agenţiile de aplicare a legii şi departamentele de justiţie.
http://unimedia.md/?mod=news&id=28659
Europa de Est şi Caucazul de Sud sunt zone care au legături sociale şi economice (comerţ, investiţii, turism, studenţi, Diaspora) mult mai slabe cu Uniunea Europeană, decât unii vecini ai UE de la sud (Maghreb). Vecinii din est ai Uniunii Europene nu sunt vecini ai Europei, ci mai degrabă vecini ai Uniunii Europene, aceasta oferindu-le drepturi depline să întreprindă paşi în vederea aderării.
În consecinţă, în ultimii cinci ani, Uniunea Europeană a încercat să se implice mai activ în Europa de Est, cea mai importantă organizație în acest sens fiind Parteneriatul Estic. Una din politicile sale principale este europenizarea vecinilor estici ai UE, în special Republica Moldova, Armenia, Belarus, Georgia, Ucraina şi Azerbaidjan, ceea ce ar însemna armonizarea cu standardele Uniunii Europene în ceia ce privește democraţie liberală, piaţa liberă, aplicarea legii, precum şi îmbunătăţirea relaţiilor sale cu UE.
Aceasta din urmă va avea o finalitate prin semnarea de acorduri reciproce, instituirea unei zone de comerţ liber, aderarea la Comunitatea Energiei şi eliminarea vizelor pe termen lung. Republica Moldova parcurge etapele cu o viteză foarte mare. În cadrul coaliţiei de guvernământ pro-europene, din toamna anului 2010, Chişinăul a câştigat privilegiul de a se bucura de o bună parte a politicilor Uniunii Europene, care în mod normal sunt destinate numai ţărilor candidate la aderare.
Există două diferenţe importante între ţări care fac parte din Parteneriatul Estic: ce țin de forma de guvernare (democraţie imperfectă vs regim autoritar) şi interesul în aderarea la UE. Din primul grup fac parte Republica Moldova, Georgia şi Ucraina, iar din cel de-al doilea Azerbaidjan, Belarus, şi Armenia.
Democraţia liberală, precum şi modernizarea pieţei libere sunt greu de imaginat fără statul de drept. Din acest motiv, lupta cu corupţia ar trebui să devină un alt obiectiv al Parteneriatului Estic. În acest caz, sprijinul instituţional şi financiar al UE ar trebui să fie direcţionate spre agenţiile de aplicare a legii şi departamentele de justiţie.
http://unimedia.md/?mod=news&id=28659


