Expert ucrainean: România și Ucraina vor găsi suficiente pârghii pentru a-l influența pe Igor Dodon

Expertul politic, ex-directorul filialei din Odesa a Institutului de cercetări strategice, Arteom Filipenko, a explicat într-un interivu cum România și Ucraina îl vor putea influența pe Igor Dodon.

 „Noi observăm din declarațiile președintelui Klaus Iohannis, că oficialii români nu insistă intens asupra tezei privind unirea Republicii Moldova cu România. Consider că interesul comun poate contribui la apropierea Ucrainei și României pentru a rezolva chestiuni politice și de securitate, colaborarea la nivelul forțelor armate, serviciilor de securitate și poliției”, a declarat Filipenk pentru dsnews. 

Pe lângă aceasta, ne reamintește expertul ucrainean, Republica Moldova nu are granițe comune cu Rusia, însă are hotar cu România și Ucraina. Atât România cât și Ucraina va găsi suficiente pârghii economice și politice pentru a influența Republica Moldova în cazul în care, politica unor politicieni în parte, va amenința interesele sale naționale. „Astfel, în august, guvernul român a luat decizia privind prima tranșă de 60.000.000 de euro din suma totală de 15.000.000 de euro. Acești bani acoperă o treime din bugetul de stat al Republicii Moldova și vor fi cheltuiți pentru acoperirea salariilor, pensiilor și priectelor de dezvoltare”.

Un alt argument este faptul că mulți dintre politicienii moldoveni, inclusiv socialiștii, au cetățenie română și, din acest punct de vedere, ei sun vulnerabili, în cazul în care vor apărea anumite pretenții din partea justiției românești.  

Potrivit expertului, acum nu putem vorbi despre o falsificare în masă a alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. Cel puțin MAEIE a declarat că a trimis cu 6,4% mai multe buletine de vot decât în primul tur al alegerilor. Diaspora din Europa a votat cu Maia Sandu, iar diaspora din Rusia a votat cu Igor Dodon.

„Eu de exemplu, aș atrage atenția asupra activizării în cadrul celui de al doilea tur a cetățenilor moldoveni care locuiesc în Transnistria. Din exterior, arată foarte straniu faptul că locuitorii Transnistriei, o enclavă rusească, au decis pe neprins de veste să demonstreze un asemenea grad de responsabilitate civică. Ei nu pot vota pe teritoriul Transnistriei. De aceea, ei au fost nevoiți să vină în dreapta Nistrului și să voteze. Este evident că voturile lor nu au foste decisive. Dar mobilizarea moldovenilor dein stânga Nistrului și campania murdară înpotriva Maiei Sandu demonstrează Igor Dodon nu a fost hotărât 100% de victoria sa”.

Potrivit lui Filipenko, nu este nimic surprinzător în faptul că cetățenii moldoveni vor „Înpoi în URSS. „Nu trebuie să uităm că Republica Moldoav trăia foaret bine în URSS, în comparație cu regiunile vecine din Ucraina și România. Primele „tururi de cumpărături” se organizau în anii 1980 din Odesa în satele moldovenești, unde puteau fi găsite și haine de import, cărți și altele. Sărăcia actuală este în contrast puternic față de stare materială a majorității moldovenilor din acei ani”.

Persistă totodată și anumite sentimente antiromânești în rândul populației, inclusiv a populației găgăuze, care sunt speriați în mod constant de perspectiva unirii Republicii Moldova cu România. În Găgăuzia, de exemplu, mai mult de 90% din alegători l-au susținut pe Igor Dodon. Trebuie să menționăm că, în comparație cu Ucraina, așa-numiții „rusofoni” nu vorbesc limba română și trăiesc în spațiul cultural și mediatic nemoldovenesc.

Este evident că asupra stării de spirit a cetățenilor a avut influență și propaganda rusă, lucrul ambasadei ruse cu grupurile etnoculturale, inclusiv cu cele ucrainene. Televiziunea rusă este prezentă în spațiul mediatic al Republicii Moldova, în pofida încercărilor de a limita difuzarea acestora.

Cu toate acestea, cauza principală a înclinării balenței în favoarea vectorului rusesc este discreditarea ideii europene de către guvernarea pro-europeană: corupția, furtul miliardului, lipsa progresului în reforme, cum ar fi protecția afacerilor. „Nici măcar introducerea regimului fără vize cu UE nu a salvat situația, în primul rând cine a avut de plecat, a plecat, iar în al doilea rând, moldovenii au o opțiune de rezervă – cetățenia română”.

Atât în cazul Bulgariei, cât și în cazul Republicii Moldova, putem vorbi despre un euroscepticism. „Bulgarii, moldovenii, dar și ucrainenii cred că integrarea europeană rezolvă automat toate problemele, le rezolvă fără anumite schimbări interne, fără a fi formată o nouă cultură a muncii, o nouă relație dintre stat și cetățean”, declară Filipenko.

În ceea ce privește Republica Moldova, expertul subliniază că acest stat primește de la Bruxelles cel mai mare volum de ajutor financiar din toate statele estice. Din 2007 încoace, cifra ajutorului financiar a crescut la 782 de milioane de euro. „Întrebarea este dacă elita de la putere este gata să renunțe la acești bani”.

Președintele Dodon este, totodată, extrem de limitat în ceea ce privește îndeplinirea promisiunilor din campanie, deoarece Republica Moldova este un stat parlamentar. Dodon nu are prerogative pentru a schimba cursul politicii externe și nu poate controla Curtea Consituțională. „Dodon poate să emită mâine un decret pentru ca banii furați de la Banca de Economii să fie puși pe umerii celor care l-au furat. El poate să emită o lege privind predarea „Istoriei Moldovei”. Asupra acestor legi vor decide însă Parlamentul și Ministerul Educației”, spune Filipenko.

În linii generale, continuă expertul, situația din Republica Moldova este benefică clasei politice. Dodon va da vina pe Parlament pentru neîndeplinirea promisiunilor, iar coaliția pro-europeană poate să învinuiască președintele pro-rus pentru nereușitele sale.