Ex-viceministru: „RM riscă faliment dacă nu recapătă încrederea partenerilor; Să te declari proeuropean nu e destul”
„Există mare risc că Republica Moldova ar putea să intre în incapacitate de plată, dacă nu va recăpăta încrederea partenerilor de dezvoltare, prin angajamente care se implementează la capitolul condiţionări. Şi aici nu trebuie inventată bicicleta.”

Este declaraţia făcută de fostul ministru adjunct de la Externe, Iulian Groza, coordonator de programe în domeniul integrării europene în cadrul Institutului pentru Politici şi Reforme Europene.
Potrivit ex-viceministrului de Externe, dacă vorbim despre asistenţa directă bugetară din partea Uniunii Europene, există matrice de politici pentru fiecare domeniu de sprijin, fie că este vorba despre comerţul liber cu Uniunea Europeană, fie că este vorba despre dezvoltarea rurală sau educaţia vocaţională, domenii unde Uniunea Europeană a oferit asistenţă directă bugetară. „Există anumite condiţii foarte clare – legi, reforme instituţionale care trebuiau să fie făcute. Şi dacă nu se îndeplinesc aceste condiţii, respectiv, nu se îndeplinesc condiţiile matricei de politici şi, respectiv, nu poate fi asigurată tranşa următoare. Anume din acest motiv Republica Moldova, în prima jumătate a anului, nu a primit nicio tranşă din suportul direct bugetar planificat pe anul curent, care este aproximativ de 42 de milioane de euro”, a declarat Iulian Groza, într-un interviu pentru Europa Liberă.
Cât despre mimarea reformelor şi cum se răsfrânge această mimare în relaţia RM cu partenerii de dezvoltare, expertul în politică externă afirmă că situaţia este foarte gravă.
„Mimarea reformei este atunci când se declară că o anumită lege a fost adoptată şi se implementează. Or, Republica Moldova este campioană la modificări de legi, parcă ar fi o panacee în soluţionarea problemelor. Cea mai mare problemă este, de fapt, implementarea. Şi dacă RM trebuie să demonstreze că nu mimează reformele, atunci trebuie să implementeze exact ceea ce a votat Parlamentul. Instituţiile responsabile, fie că sunt instituţii regulatoare, Banca Naţională, ANRE sau altă autoritate publică, fie că este vorba despre sectorul justiţiei, e vorba de judecători sau fie că este vorba de instituţii de drept, toţi trebuie să-şi facă lucrul, conform termenilor de referinţă şi conform angajamentelor. Şi atunci sigur că vor apărea şi anumite rezultate şi se va demonstra că reforma nu se mimează.
Dar, dincolo de aceasta, cred că situaţia este mult mai gravă. Dacă în perioada anterioară noi vorbim despre condiţii de adoptare a anumitor legi, reforma anumitor instituţii, care toate îndeplinite ar putea genera anumit suport suplimentar din partea partenerilor de dezvoltare, în cazul dat, pe lângă aceste lucruri care trebuie făcute, Republica Moldova trebuie să asigure că rezolvă problemele care au generat criza. Mă refer, în primul rând, la sectorul bancar. Problema respectivă nu este soluţionată. Să vedem când va apărea a doua fază de investigaţie a fraudei din sectorul bancar. Să vedem cu ce va veni Fondul Monetar Internaţional, dacă va veni la începutul lunii septembrie, cum promite acum noul guvern. Când va veni, condiţiile de început de negocieri vor fi foarte dure. Cu siguranţă, vor fi şi mai mari reduceri în cheltuielile bugetare şi vor fi necesare nişte decizii nepopulare. Or, guvernul va trebui să-şi asume această responsabilitate, dacă real consideră că Republica Moldova trebuie să recupereze ceea ce a pierdut în ultimele luni”, a explicat coordonatorul de programe în domeniul integrării europene în cadrul Institutului pentru Politici şi Reforme Europene.
Iulian Groza s-a referit şi la argumentul clasei politice de la Chişinău privind riscul influenţa Rusiei dacă partenerii occidentali întorc spatele RM.
„În experienţa mea de activitate la Ministerul de Externe, în relaţiile mele de cooperare cu colegii mei din alte ţări, colegii de la Bruxelles, de multe ori am auzit această sperietoare. Şi, de regulă, reacţia partenerilor era foarte simplă: „Să nu ne şantajaţi cu o astfel de abordare, că problema nu este în afară. Problema, în primul rând, este la voi acasă”. Da, sigur, provocarea din afară există şi este una puternică, dar eu cred că Republica Moldova trebuie, în primul rând, să pună accentul acolo unde poate rezolva problemele. Or, pe intern Republica Moldova poate să-şi asigure un anumit progres şi aici este nevoie doar de voinţă politică şi de sprijinul cetăţenilor. Ambele condiţii deocamdată lipsesc. Nu cred că trebuie să punem urechea doar pe această situaţie, arătând cu degetul în afară. Trebuie, în primul rând, să ne uităm ce putem rezolva acasă”, a punctat Iulian Groza.
Totodată, fostul viceministru de Externe a declarat că în Republica Moldova se speculează foarte mult cu noţiunea de proeuropean. „Se foloseşte prea mult această noţiune de partide proeuropene. Unele se declară proeuropene, iar acţiunile sunt mai puţin proeuropene. Faptul că te declari o forţă proeuropeană nu este destul. Or, din cauza faptului că unele partide declarate proeuropene au păşit mai cu stângul, au discreditat, practic, această noţiune de forţe pro-europene”, spune fostul viceministru.
La capitolul influenţei politicului în justiţie, Iulian Groza a punctat: „Justiţia rebuie să fie scoasă de sub călcâiul politicului. Altfel Republica Moldova nu are nicio şansă. Când vorbim despre justiţie, cel mai important lucru este independenţa judecătorilor în actul de justiţie, independenţa ofiţerilor de investigaţie, fie că este vorba despre CNA sau a procurorilor. Ultima perioadă a demonstrat că în Republica Moldova instituţiile de drept, justiţia nu întotdeauna iau decizii independente. Politicul este foarte prezent în acest domeniu. Şi aceasta este cea mai mare greşeală. Partenerii RM cunosc foarte bine care este procesul de reformă în justiţie sau care sunt implicaţiile unor politicieni în actul de justiţie. De unii singuri în RM nu vom reuşi să ducem până la capăt reforma în justiţie. Avem nevoie de un element extern, care să fie independent de cumetrismul, de legătura politicului cu justiţia, cu instituţiile de drept care, într-un fel, să creeze o anumită presiune asupra tuturor instituţiilor, fie că e vorba de judecători, procurori, fie că e vorba de instituţiile de drept, fie că e vorba de politicieni sau oameni de afaceri.”


