Şefii (in)dependenţei: Ce fac foştii premieri

.

Pri­mul prim-ministru al R. Mol­dova, Mir­cea Druc, locu­ieşte în pre­zent în Româ­nia

Mir­cea Druc a fost omul care a deţi­nut fun­cţia de preşe­dinte al Con­si­li­u­lui de Mini­ş­tri al Repu­bli­cii Sovi­e­tice Soci­a­liste Mol­dova în peri­oada 25 mai 1990 – 28 mai 1991, fun­cţie echi­va­lentă astăzi cu cea de pre­mier. Druc a pro­mo­vat un amplu pro­gram de reforme care aveau sco­pul de a des­prinde RSS Mol­dova de URSS (prin­tre altele, a intro­dus stu­di­e­rea lim­bii române în şcoli), în sco­pul obţi­ne­rii inde­pen­denţei, fapt pro­dus peste trei luni de la demi­te­rea aces­tuia de către preşe­din­tele Mir­cea Sne­gur, după un vot de neîn­cre­dere acor­dat de Par­la­ment.

Muravschi: „Din păcate, mă ocup cu agrobusiness”

Mir­cea Druc s-a sta­bi­lit în Româ­nia, unde a can­di­dat în mai multe rân­duri la fun­cţia de preşe­dinte sau de par­la­men­tar, dar fără suc­ces. Ulte­rior, a deţi­nut fun­cţii în diverse insti­tu­ţii de peste Prut. Astăzi, Druc, locu­ind în Româ­nia, spune că R. Mol­dova nu există ca stat. „Ce fel de 25 de ani? Nu-mi plac mie săr­bă­to­rile astea. Nu mă pasio­nează R. Mol­dova. Am făcut parte din Miş­ca­rea de Eli­be­rare Naţio­nală. Am aştep­tat să dis­pară impe­riul sovi­e­tic şi să reve­nim la nor­mal. Nu s-a făcut… Între­baţi des­pre R. Mol­dova un uni­o­nist?”. „Ce fac eu acum? Sunt pen­sio­nar, am împli­nit 75 de ani, ce să fac. Para­şu­ti­ş­tii sunt la 18 ani, eu am deja 75. Ce pot să fac la această vâr­stă?”, ne-a între­bat, retoric, ex-premierul.

Vale­riu Mura­vs­chi a deţi­nut man­da­tul de pre­mier în peri­oada con­flic­tu­lui trans­nis­trean

Mir­cea Druc a fost suc­ce­dat de Vale­riu Mura­vs­chi, care este con­si­de­rat şi pri­mul pre­mier al inde­pen­den­tu­lui stat R. Mol­dova. Acesta a deţi­nut fun­cţia până în iulie 1992. În peri­oada sa, în prim-planul vieţii social-politice s-a aflat con­flic­tul trans­nis­trean. Mura­vs­chi a ple­cat din fun­cţie, fiind înlo­cuit cu Andrei San­gheli, în urma unei con­di­ţii a „Con­venţiei Elţin-Snegur”, care pre­ve­dea for­ma­rea unui guvern de „con­ci­li­ere”, pen­tru a putea pune capăt cri­zei din regiune. După ce a ple­cat din fun­cţie, Mura­vs­chi a coche­tat cu poli­tica aproape un dece­niu, după care a dis­pă­rut încet din viaţa publică, fiind impli­cat în afa­ceri. Datele de la Camera Înre­gis­tră­rii de Stat arată că Mura­vs­chi este admi­nis­tra­tor la două com­pa­nii din dome­niul agri­col, „Dacia-Agrochim” şi „Dac­fruct” SRL, care ges­tio­nează tere­nuri agri­cole în Orhei şi Şol­dă­neşti şi se ocupă de comer­ci­a­li­za­rea îngră­şă­min­te­lor şi pes­ti­ci­de­lor. „Din păcate, mă ocup cu agro­bu­si­ness. De ce din păcate? Păi, am lăsat eco­no­mia, finanţele şi m-am băgat în această afa­cere. Cu ati­tu­di­nea sta­tu­lui faţă de agri­cul­tură, cu lipsa unor pieţe sta­bile de des­fa­cere, cu ris­cu­rile cli­ma­te­rice, sigur că nu e totul per­fect. Dacă folo­seşti teh­no­lo­gii moderne, desi­gur că business-ul ăsta ar fi pro­fi­ta­bil, doar că asta nece­sită inves­ti­ţii enorme. La noi sunt pro­bleme cu inves­ti­ţi­ile, iar din mij­loace pro­prii e aproape impo­si­bil, cre­di­tele ban­care fiind scumpe”, zice pri­mul pre­mier cu acte în regulă al R. Mol­dova.

Sangheli: „Asta e realitatea, nu avem ce face”

Al tre­i­lea prim-ministru, Andrei San­gheli, con­duce fili­ala unei firme fran­ceze

Andrei San­gheli, suc­ce­so­rul lui Mura­vs­chi, a deţi­nut foto­liul de pre­mier timp de aproape cinci ani, din iulie 1992 până în ianu­a­rie 1997. Isto­ria a reţi­nut că, în peri­oada lui San­gheli, a fost adop­tată Con­sti­tu­ţia R. Mol­dova care decreta „limba mol­do­ve­nească” drept limbă de stat. „Româ­nia nu a dat Mol­do­vei nici un cre­ion pe gra­tis”, spu­nea acesta, citat de presa de pe ambele maluri ale Pru­tu­lui. San­gheli a ple­cat după ce a pier­dut fără drept de apel ale­ge­rile pre­zi­denţi­ale la care a par­ti­ci­pat în noiem­brie 1996 din par­tea Par­ti­du­lui Demo­crat Agrar din Mol­dova. Ple­ca­rea din fun­cţia de pre­mier şi eşe­cul de la pre­zi­denţi­ale a însem­nat ple­ca­rea din poli­tică şi lan­sa­rea în afa­ceri. Acesta a fon­dat, încă în 1992, firma de pro­du­cere „Avân­tul”, cu acti­vi­tăţi în agri­cul­tură. În ulti­mul dece­niu, însă, San­gheli a acti­vat la fili­ala com­pa­niei fran­ceze din R. Mol­dova, „Lima­grain”, cu acti­vi­tăţi în dome­niul agri­col (cel mai mare pro­du­că­tor de seminţe din Europa). „Acum nu sunt în ţară… În gene­ral, sunt încă la com­pa­nia fran­ceză. Curând mi se ter­mină con­trac­tul”, a pre­ci­zat acesta. Între­bat cum a fost con­dusă R. Mol­dova în toţi cei 25 de ani de inde­pen­denţă, San­gheli ne-a spus: „Sun­tem sănă­toşi, e pace. Asta e rea­li­ta­tea, nu avem ce face”.

Ion Ciu­buc, suc­ce­so­rul lui San­gheli, deţine afa­ceri în dome­niul agri­col

Urmă­to­rul pre­mier a fost Ion Ciu­buc, care a rezis­tat în fun­cţie puţin peste doi ani, din ianu­a­rie 1997 până în mar­tie 1999. După ce a demi­sio­nat, din cauza neînţe­le­ge­ri­lor poli­tice, Ciu­buc s-a relan­sat, la fel ca şi pre­de­ce­so­rii săi, în afa­ceri, des­chi­zând în 2000 com­pa­nia „Inte­ra­gro­in­vest”, care acti­vează în satul său de baş­tină, Hădă­ră­uţi, Ocniţa, în ulti­mii ani coche­tând şi cu alte afa­ceri din dome­niu.

Sturza în afaceri, Braghiş – la Ambasadă

Ion Sturza este con­si­de­rat unul din­tre cei mai bogaţi mol­do­veni

Ion Sturza l-a suc­ce­dat pe Ion Ciu­buc, după aproape trei săp­tămâni în care inte­ri­ma­tul fun­cţiei l-a deţi­nut Sera­fim Ure­chean, fost pri­mar de Chi­şi­nău. Guver­na­rea aces­tuia nu a durat însă decât opt luni, fiind demis de Par­la­ment, cu spri­ji­nul preşe­din­te­lui Petru Lucin­schi. După ce a ple­cat din fun­cţie, Sturza s-a sta­bi­lit în Româ­nia şi s-a dedi­cat afa­ce­ri­lor, reu­şind să dezvolte business-uri de mili­oane, în spe­cial în dome­niul IT, el fiind con­si­de­rat astăzi unul din­tre cei mai pros­peri cetă­ţeni ai R. Mol­dova şi chiar ai Româ­niei. La finele anu­lui 2015, Sturza a încer­cat să revină în poli­tica mare, fiind pro­pus de preşe­din­tele Timofti pen­tru fun­cţia de pre­mier. În Par­la­ment, însă, acesta nu a întru­nit numă­rul nece­sar de voturi.

Dumi­tru Bra­ghiş este amba­sa­dor al R. Mol­dova în Fede­ra­ţia Rusă

Dumi­tru Bra­ghiş a fost pre­mier din decem­brie 1999 până în apri­lie 2001. Ulte­rior, a can­di­dat la Preşe­dinţie (în Par­la­ment), fiind învins de Vla­di­mir Voro­nin, iar ulte­rior, la func­ția de pri­mar de Chi­şi­nău, în 2005, acu­mulând 20% din voturi. În 2005, a deve­nit depu­tat pe lis­tele Blo­cu­lui „Mol­dova Demo­crată”, iar după expi­ra­rea man­da­tu­lui, a ple­cat în sec­to­rul pri­vat, dezvol­tând afa­ceri. Acesta a fost direc­tor la „Vimax Con­sul­ting”, direc­tor adjunct la „Accent Elec­tro­nic” SA şi direc­tor la „UTI Sys­tems Inter­na­tio­nal” SRL, din dome­niul IT. La finele anu­lui 2015, Bra­ghiş a fost desem­nat Amba­sa­dor al R. Mol­dova în Fede­ra­ţia Rusă.

Firmele celui mai longeviv prim-ministru

Vasile Tar­lev a fost cel mai lon­ge­viv prim-ministru al R. Mol­dova

Vasile Tar­lev, care l-a suc­ce­dat pe Dumi­tru Bra­ghiş la şefia Guver­nu­lui, a fost cel mai lon­ge­viv pre­mier, con­du­când Exe­cu­ti­vul din 2001 până în 2008. După ce a ple­cat din fun­cţie, fiind înlo­cuit cu Zinaida Gre­cea­nîi, ex-premierul s-a impli­cat în ale­geri, dară fără suc­ces. Ulte­rior, s-a dedat afa­ce­ri­lor, el fiind astăzi fon­da­tor la nu mai puţin de 3 SRL-uri, toate active. „Tarus Inter­na­tio­nal”, cu acti­vi­tăţi de „cer­ce­tare și dezvol­tare în şti­inţe fizice şi natu­rale, pro­du­ce­rea ener­giei elec­trice sau a gaze­lor natu­rale sau cul­tura plan­te­lor”, nu a rapor­tat pen­tru 2012 niciun fel de veni­turi. „Imix Cas­trum­pe­trum”, la care Tar­lev este co-fondator, ală­turi de câţiva ita­li­eni, are acti­vi­tăţi decla­rate în con­stru­cţii, iar Orga­ni­za­ţia de pază „Pro­ivis Prim”, la care Tar­lev este aso­ciat cu Con­stan­tin Boeş­teanu, colo­nel de poli­ţie, are acti­vi­tăţi decla­rate în dome­niul pazei par­ti­cu­lare.

Zinaida Gre­cea­nîi este astăzi depu­tat pe lis­tele PSRM-ului con­dus de Igor Dodon

Zinaida Gre­cea­nîi, care a deţi­nut fun­cţia de pre­mier din 2008 până în 2009, este astăzi depu­tată pe lis­tele Par­ti­du­lui Soci­a­li­ş­ti­lor din R. Mol­dova, par­tid con­dus de fos­tul său par­te­ner din Guvern, Igor Dodon. După ce a ple­cat de la şefia Exe­cu­ti­vu­lui, Gre­cea­nîi a can­di­dat, fără suc­ces, la fun­cţia de preşe­dinte al R. Mol­dova, dar şi la cea de pri­mar de Chi­şi­nău.

Premierii PLDM: unul la puşcărie, altul în politică, doi în afaceri

Vlad Filat a fost con­dam­nat la 9 ani de închi­soare după un denunţ depus de Ilan Şor

Vla­di­mir Filat, care a deţi­nut fun­cţia de pre­mier în anii 2009-2013, şi-a anu­nţat recent retra­ge­rea de la şefia PLDM, par­tid pe care l-a fon­dat, după ce prima instanţă l-a con­dam­nat la 9 ani de închi­soare cu exe­cu­tare, în urma denu­nţu­lui făcut de Ilan Şor în care se spune că Filat ar fi pre­tins şi accep­tat foloase necu­ve­nite, inclu­siv atunci când deţi­nea fun­cţia de şef de Exe­cu­tiv.

Dosa­rul său urmează să fie exa­mi­nat la Cur­tea de Apel Chi­şi­nău.

Iurie Leancă este preşe­din­tele şi can­di­da­tul PPEM la ale­ge­rile pre­zi­denţi­ale

Iurie Leancă i-a luat locul lui Filat la Guvern şi a deţi­nut fun­cţia de pre­mier din apri­lie 2013 până în decem­brie 2014.

Astăzi el este depu­tat în Par­la­ment şi lider al Par­ti­du­lui Popu­lar Euro­pean, pe care l-a înre­gis­trat după ce a pără­sit, în urma neînţe­le­ge­ri­lor cu Filat, PLDM-ul.

Leancă este şi can­di­da­tul for­ma­ţiu­nii la ale­ge­rile pre­zi­denţi­ale din 30 octom­brie 2016.

Chi­ril Gabu­rici, cel care a deţi­nut fun­cţia de pre­mier doar patru luni, din febru­a­rie până în iunie 2015, ple­când în urma dez­vă­lu­i­ri­lor ZdG des­pre diploma sa falsă de baca­la­u­reat, s-a retras în afa­ceri.

După ce şi-a dat demi­sia, Chi­ril Gabu­rici a fon­dat un nou SRL

Astăzi, Gabu­rici este fon­da­tor la nu mai puţin de cinci firme, toate având acti­vi­tăţi în dome­niul teh­no­lo­gi­i­lor infor­ma­ţio­nale. Ulti­mul SRL des­chis de Gabu­rici, în febru­a­rie 2016, „Fly Ren Energy Com­pany”, are acti­vi­tăţi decla­rate în dome­niul ener­giei elec­trice şi gaze­lor natu­rale.

Un alt pre­mier care a reve­nit în afa­ceri după ce a deţi­nut timp de 3 luni cea mai îna­ltă fun­cţie în Exe­cu­tiv este Vale­riu Stre­leţ.

Deşi, după ce a ple­cat, a deţi­nut, ca inte­ri­mar, fun­cţia de preşe­dinte al PLDM, astăzi, Stre­leţ nu mai apare în spa­ţiul public.

Vale­riu Stre­leţ a deţi­nut fun­cţia de pre­mier pen­tru o peri­oadă de doar 3 luni

Acesta deţine cali­ta­tea de fon­da­tor la fir­mele „Modus” şi „Bio­pro­tect”, unul din cei mai mari jucă­tori de pe piaţa pes­ti­ci­de­lor din R. Mol­dova. Din 20 ianu­a­rie 2016, la şefia Guver­nu­lui se află Pavel Filip.