Ce știm despre statutul special pentru Transnistria: va fi elaborat conform Constituției

Discuțiile serioase despre acest statut au început odată cu preluarea de către Germania președinției OSCE în 2016.

Anume Germania a fost acea care insistă asupra creării acestui concept global. În timpul președinției germane s-a reușit reluarea rundelor de negocieri în format 5+2, iar la Berlin s-a reușit semnarea unui protocol care prevede niște concesii din partea Chișinăului față de Transnistria: recunoașterea numerelor de înmatriculare, a diplomelor de studii și încetarea cauzelor penale împotriva așa-numitelor autorități de la Tiraspol.

În viziunea Chișinăului, acești pași mici nu reprezintă un criteriu pentru carearea conceptului de staut special. La baza conceptului statutului special, spune George Balan vicepremierul pentru Reintegrare, va sta un cadru mult mai larg, decât politica pașilor mici. Acest cadru va fi elaborate în conformitate cu Constituția, legislația actuală și va fi discutat cu societatea civilă și partidele parlamentare și extraparlamentare.  

Expertul ucrainean Mihailo Samus, vice-directorul centrului pentru Dezarmare și Conversie de la Kiev, a declarat pentru Deschide.MD că un asemena concept ar putea servi drept plafon pentru un eventual statut special oferit Donbasului.

La Chişinău s-a desfăşurat sesiunea forumului anual de dezbateri privind integrarea europeană a Republicii Moldova cu tematica: Problema Transnistreană și Integrarea Europeană.

La eveniment au ținut discursuri ambasadorul Cord Meier-Klodt, reprezentantul special al preşedinţiei germane la OCSE, George Balan viceprim-ministrul pentru Reintegrare.  Ambasadorul a menționat că ar vrea ca tema integrării europene să nu joace un rol dominant în cadrul alegerilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Nu putem să nu observăm faptul că domnul ambasador a vorbit despre alegerile din Transnistria ca despre un scrutin legal și constituţional. De fapt, Meier-Klodt a pus practic semnul egalității între cele două scrutine prezidențiale.„Perioada electorală nu este cel mai potrivit timp pentru un dialog calm și moderat”, a declrat Meier-Klodt.

Perpetuarea păcii pe ambele maluri ale Nistrului va consolida pozițiile Republicii Moldova în Europa și va facilita calea spre integrarea europeană. Meier-Klodt este convins că o istorie de succes este posibilă în Republica Moldova prin aigurarea în continuare unei autonomii funcționale pentru Găgăuzia, dar și prin asigurarea drepturilor minorităților naționale.

Pentru mine ar fi suficient dacă noi cu toții vom cădea de acord că reglementarea problemei transnistrene este de competența oamenilor, oamenilor ordinari. Pe ambele maluri ale râului sunt oameni care suferă din cauza statutului-quo.

Pentru Germania, în calitatea ei de președinte a OSCE, obiectivul principal a fost reluarea negocierilor în format 5+2. Totodată, reluarea întâlnirilor doar pentru o formalitate, nu avea nici un sens. Toți partenerii internaționali: OSCE, Rusia șu Ucraina, USA și UE fost de acord cu o asemenea abordare. Iar această abordare unanimă a fost materializată la începutul lunii iunie asumarea protocolului de la Berlin, care conține o agendă și pași ce urmează să fă fie implementate. Protocolul de la Berlin a fost asumat ca un cadru prinvind viitoarea rezolvare a conflictului transnistrean și identificarea unui concept al statului special în cadrul Republicii Moldova.        

Referindu-se la declarația privind Liniile roșii ale reglementării transnistrene redactată de societatea civilă, Meier-Klodt a declarat că unele dintre puncte ale declarației le acceptă, în timp ce altele le consideră absolut inoportune și nesemnificative. Pentru Meier-Klodt este important ca societatea moldovenească să depună eforturile ca chestiunea transinstreană să ajungă în vârful priorităților politice ale elitei de la Chișinău. republica Moldova urmează să propună un concept al statutului special al Transnistriei care va servi drept punct de plecare pentru urmarea protocolului de la Berlin.

George Balan: Statutul va fi în conformitate cu Constituția

George Balan, viceprim-ministrul pentru Reintegrare a asigurat că din partea Chișinăului este o deschidere pentru continuarea dialogului cu reprezentanții transnistreni. În același timp, Chișinăul se așteaptă la aceeaşi deschidere din partea reprezentanților Tiraspolului. Acest dialog necesită o abordare pragmatică și echitabilă, ambele părți trebuie să câștige”. Potrivit lui Balan, este puțin probabil să fie atinse evoluții spectaculoase în domeniul elaborării statutului special pentru regiunea transnistreană și a organizării încă a unei runde de negocieri în timpul apropiat din cauza luptei politice din stânga Nistrului.

George Balan a subliniat că în cursul elaborării unui concept al statutului special pentru Transnistria, partea moldovenească vrea să se conducă de un cadru general de reintegrare a Republicii Moldova, și nu de implementarea pașilor mici. Totodată, paralel cu lucrările politice vor și implementate acțiuni a oferi suport oamenilor de afaceri din regiunea transnistreană și populației de rând.