Cât vor mai conviețui Dodon și Usatîi

Valabilă această regulă este în special pentru electoratul așa-zis de stânga, cel educat de presa rusă, acolo unde dictatura oligarhică este respectată cu sfințenie.

Exemplul așa-zisului „comunist” Voronin este cel mai grăitor în acest sens, iar odată cu apunerea acestui mit, pe același segment de electorat trebuie să apară o nouă „stea” care să preia tot acest uriaș potențial electoral.

Voronin e deja apus, iar șansele comuniștilor de a mai trece pragul electoral sunt invers proporționale cu distanța la care se vor desfășura viitoarele alegeri. Cu cât mai mult se vor amâna alegerile, cu atât mai mici sunt șansele ca „secera și ciocanul” să se mai regăsească în viitorul legislativ.

La 30 noiembrie 2014, datorită pozelor cu Putin și a excluderii lui Usatîi din cursa electorală, părea că Dodon poate fi noul Voronin de Moldova. Doar că, după cum s-au derulat evenimentele de atunci, în special în ultimele zile, se pare că președintele PSRM nu este decât un simplu transmițător de ștafetă, pe o distanță foarte scurtă.

Iar Dodon, care încă pare favoritul Moscovei în raport cu Usatîi, nu are nicio șansă față de primarul de Bălți din cauza că cel care conduce Moldova are cu totul alte planuri.

Faptul că Plahotniuc i-a permis lui Usatîi să revină în luna mai la Chișinău, la doar câteva zile după ce chiar el făcuse o deplasare la Soci, iar apoi l-a lăsat nestingherit să devină primar de Bălți, i-a cam pus capăt carierei politice lui Dodon.

Ulterior, Plahotniuc l-a adus pe Usatîi la Chișinău, în încercarea de a distruge protestele proeuropene din PMAN, l-a instalat pe acesta în fața Parlamentului și i-a permis să facă aproape orice, până la a umili polițiști, cărora le deschidea și portbagajele la mașini.

S-a folosit de aventurierul de Fălești și pentru a-l umili pe Filat, la fel ca în 2014. Doar că acum hăituindu-l prin jurul Parlamentului, iar ulterior prezentând niște înregistrări ale convorbirilor dintre fostul premier și Shor.

Cireașa de pe tort a constituit-o, desigur, tot circul din weekend-ul trecut, început cu o „reținere” pe Aeroport” și o „eliberare” două zile mai târziu, urmată de purtări pe brațe și aclamații timp de ore în șir.

Cum a ajuns Dodon în capcana Usatîi?

Se vede de la o poștă că interesul direct al lui Plahotniuc e de a-l aduce cât mai mult în prim-plan pe Usatîi. Motivele le-am tot invocat în alte editoriale, așa că nu voi mai reveni asupra lor.

Mă voi opri însă la un actor politic care pe cât de ușor a acumulat un scor electoral extraordinar anul trecut, pe atât de lejer îl risipește în prezent. Este vorba de Igor Dodon, care concurează direct cu Usatîi pe același segment de electorat.

Iar aici nu pot să nu remarc tratamentul total diferit pe care Plahotniuc l-a avut față de Dodon. Ținta predilectă a atacurilor presei sale, după Filat și mai nou Platforma DA, a fost Dodon. Atacurile politice în această vară, în urma scrutinului local, au fost îndreptate în special în direcția PSRM. Practic Dodon a fost umilit în aproape toate raioanele țării, fiindu-i cumpărați de către Plahotniuc zeci de consilieri raionali, pe care i-a determinat să voteze pentru președinți democrați. Nici măcar calitatea de deputat a Lidiei Lupu, în cazul Hînceștiului, nu l-a împiedicat pe Costea „Borsetka” să cumpere.

În același timp, niciun consilier de-al lui Usatîi nu a fost atins. Fapt care i-a permis proaspătului primar de Bălți toată vara să lanseze atacuri furibunde la adresa lui Dodon, pe care l-a catalogat drept „trădător” sau chiar „curcan”, făcând referire la faptul că peste tot consilierii socialiști se lăsau cumpărați.

Cu toate acestea, în septembrie Dodon a făcut un pas total de neînțeles pentru mine. A intrat în această aventură pregătită de Plahotniuc în fața Parlamentului, alăturându-se lui Usatîi și practic pecetluindu-și soarta politică.

La cum au decurs lucrurile în ultima lună, este clar că Dodon a avut enorm de pierdut, în timp ce Usatîi, în care Plahotniuc pe de o parte și rușii pe de alta au pompat la greu, a crescut enorm. De altfel, era și clar că acest lucru se va întâmpla, în condițiile în care Usatîi este totuși mult mai agreabil pentru segmentul prorus de electorat decât Dodon. De fiecare dată când cei doi apăreau public, Usatîi prelua inițiativa, chiar îl ridiculiza pe Dodon (celebrul caz cu „eu o să fiu președinte, iar pe Dodon îl fac premier” este unul grăitor).

Ultima doză de umilire pe care Usatîi i-a aplicat-o lui Dodon a fost vineri. Venit de la Moscova și așteptat cu multă smerenie de mascații SIS, Usatîi a acordat vreo 15 minute declarații pentru presă, perioadă în care l-a făcut cu ou și cu oțet pe Dodon pentru votul de joi din Parlament, amenințând chiar că scoate „toate cele 10 corturi ale socialiștilor” din fața Parlamentului și rămâne doar el acolo.

Ce a făcut Dodon? S-a solidarizat cu Usatîi, condamnând „reținerea” acestuia, acțiune pe care a catalogat-o drept o „arestare politică”.

E de neînțeles? Ar fi, dacă nu așa i s-ar dicta de la Moscova. Dodon știe bine că pierde pe zi ce trece aflându-se alături de Usatîi, dar nu poate să facă nimic, pentru că rușii nu pot admite un război între forțele pe care ei le controlează la Chișinău.

Poate Dodon coaliza cu Plahotniuc?

La cum se derulează lucrurile în Parlament, Streleț nu va mai prinde paltonul în funcția de premier. Din surse foarte sigure, Plahotniuc l-a convins pe Dodon să susțină modificările la legea CNA, care-i salvează funcția lui Chetraru, promițându-i în schimb că va vota pentru demisia lui Streleț.

Ce va urma însă după această posibilă demitere? O alianță de guvernare care să includă și PSRM-ul? Foarte puțin probabil. O astfel de variantă l-ar distruge total politic pe Dodon, dar și ar trezi și mai mari nemulțumiri și revolte în societate.

Dodon n-ar avea niciun motiv, decât poate promisiunea că va fi făcut președinte, pentru a intra într-o astfel de coaliție. Nici Plahotniuc, pentru că astfel s-ar developa direct jocurile sale cu Moscova și ar deveni și mai vulnerabil în fața societății.

În zilele viitoare va apărea un sondaj în care Usatîi va avea un scor dublu față de cel al lui Dodon. Iar diferența dintre cei doi tot va crește, dacă Dodon va continua să acționeze în același fel.

În aceste condiții, ce-i rămâne lui Dodon pentru a se salva? Cred că nimic. Este mult prea dependent de Moscova și anumite grupuri de interese pentru a se rupe din acest cerc vicios în care a intrat. Probabil va rămâne alături de Usatîi până ce va fi complet „devorat” de acesta.