Candu: Presa a avut și va avea acces la practic toate activitățile din parlament

Totuși, el a menționat că parlamentul este gata să discută soluții de îmbunătățire a condițiilor pentru jurnaliști, dar, în același timp, a precizat că cei care au protestat joi în parlament reprezintă cu totul alte interese decât pe cele ale jurnaliștilor.

În parlament și în sala ședințelor plenare presa are dreptul să asiste. Reporterii, editorii de știri pot sta pe parcursul ședinței într-un loc rezervat presei, doar că jurnaliștii nu se folosesc de aceste drepturi. “Vă spun sincer nu prea am văzut pre mulți reporteri și jurnaliști în acea lojă”, a spus Candu.

Ceea ce nu e admis în parlament este accesul cameramanilor în sala de ședințe, și asta că din cauza că atunci când a fost proiectată sala, după protestele din 2009,în timpul guvernării comuniste, nu a fost prevăzut acest lucru. „Ori nu s-au gândit ori intenționat nu s-a dorit să fie un spațiu pentru camerele de luat vederi”, a precizat șeful legislativului. În schimb sala de ședințe a fost dotată cu camere de luat vederi care transmit imagini din sala de ședințe on-line pe care jurnaliștii de pot vizualiza dintr-o sală destinată presei, a mai spus acesta.

Procedurile de acreditare și de acces a jurnaliștilor în parlament au fost avizate de Consiliul Europei și OSCE, a menționat Andrian Candu, subliniind că practic nici într-o țară presa nu are acces nelimitat în sala de ședințe

Astfel, Andrian Candu a explicat că presa are condiții de activitate la ședințele parlamentului, iar protestul de joi nu a fost organizat de reprezentanții presei ci de persoane care se conduc de alte interese. “Dar cum s-a intervenit joi, cum s-au desfășurat evenimentele prin a intra abuziv și a perturba activitatea parlamentului ridică foarte multe semne de întrebare. Dacă luptăm pentru o cauză o facem în baza unor legi și reguli și există un respect reciproc. Astăzi mi s-a părut că s-a urmărit altceva – provocare, spirit protestatar. Am avut impresia că sunt persoane care pretind doar că sunt reprezentanții presei care lucrează în parlament. Pe unii nu i-am văzut niciodată în parlament, dar pretind că drepturile lor sunt încălcate. Și pe un ton agresiv și necooperant spun multe altele decât se vroia să pară”, potrivit lui Candu.

În mod special el s-a referit la solicitarea organizatorilor de a lua cuvântul de la tribuna centrală a parlamentului, ceea ce este o ilegalitate vădită, similară protestelor violente din 20 ianuarie. „Cel mai important este că trebuie să existe un respect reciproc și pe cale legală. Solicitarea de a lua cuvântul de la tribuna parlamentului este ilegală. Nici într-o țară nu există să vii din stradă și să bați cu pumnul în masă că vreau să ajung la tribuna centrală. Lucrul acesta este permis printr-o anumită procedură. Spiritul acesta revoluționar semăna foarte mult cu data de 20 ianuarie când unii au considerat că democrația înseamnă să aduci prejudiciu statului”, potrivit lui Andrian Candu.

Totuși, el a menționat că s-a propus crearea unui grup comun de lucru și că se va veni cu noi propuneri. „Cert este că suntem gata să identificăm o soluție viabilă, suntem gata să venim cu soluții tehnice pentru a ajuta și mai mult. Intenția este să venim cu tehnologii și mai avansate în tot ce înseamnă lucrul în parlament – filmări on-line și în sala de ședințe a parlamentului și în comisii, comitete, votul electronic. Presa are și va avea acces cam la tot ce se întâmplă în parlamentul Republici Moldova”, a dat asigurări Andrian Candu.

În același timp, analistul media Cristian Tabără a precizat că nici în România, spre exemplu, presa nu are acces nelimitat și se poate afla într-o zonă foarte strict delimitată pentru ea. Totodată, potrivit reglementărilor internaționale și jurnaliștii au niște obligații, iar libertatea de exprimare și accesul la informație trebuie să corespundă anumitor rigori.

“În Republica Moldova colegii de breaslă nu cunosc nici regulamentul parlamentului. Pe de altă parte există o dispută întreagă cum poate fi reflectată activitatea parlamentului. Se pune problema să nu îngrădești libertatea de exprimare și accesul la informație. Libertatea de exprimare este definită – ea nu este absolută și nelimitată și cu condiția să se petreacă în limita legii. Există niște limitări necesare pentru o societate democratică”, a menționat Cristina Tabără, referindu-se la normele internaționale.