Alegerea președintelui RM prin vot direct

În acest fel, șeful statului ar putea fi învestit cu atribuții executive clare în domeniul politicii externe, cel al securității și apărării, precum și să prezideze un Consiliu Suprem de Securitate cu decizii obligatorii pentru toate instituțiile abilitate ale statului.

Aceasta este concluzia experților, cuprinsă într-un raport elaborat în urma dezbaterilor pe seama viitoarei Strategii de Securitate Națională a Republicii Moldova, organizate la Chișinău de Centrul pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning București, împreună cu Institutul de Politici Publice și Centrul de Informare și Documentare NATO.

„În principiu, există un gol în privința unei formule de abordare integrată a politicii externe, de securitate și apărare, a deciziei în aceste domenii strategice și a raportului dintre președinte și premier în materie. Consiliul Suprem de Securitate are decizii cu caracter consultativ iar Președintele nu are atribuții executive, ci doar reprezentative, în timp ce la nivelul Guvernului lipsește organismul executiv, integrator pe domeniul securității naționale”, a remarcat Iulian Chifu, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning din România, într-o conferință de presă în care participanții la dezbateri au prezentat acest raport.

O soluție de alternativă, în opinia lui Iulian Chifu, ar putea fi înființarea, la nivelul Guvernului, a unui post de vicepremier pentru securitate națională, care să coordoneze domeniile de politică externă, securitate și apărare, să fie responsabil de componenta de securitate și să poată oricând chema, în structuri integrative și de coordonare, membrii Guvernului în chestiuni de securitate națională.

În același context, experții consideră că în Republica Moldova există un deficit major de claritate în domeniul documentelor conceptuale în această materie. „Supraviețuiesc și coabitează documente elaborate în diferite epoci și aparținătoare la diferite curente de gândire aflate în competiție și divergență. Avem Doctrină militară, Concepția Securității Națională și Strategie de Securitate Națională în același timp, astfel încât noul document trebuie să aibă statut de lege organică și să decidă înlocuirea sau subordonarea legislației în materie”, se arată în raport.

Pe lângă asta, autorii au constatat lipsa preocupării pentru securitatea națională, atât la nivelul societății, cât și la nivelul elitei și a decidenților.

Potrivit studiilor sociologice pe care le-au avut la dispoziție participanții la dezbateri, principalele preocupări de securitate rămân războiul, stabilitatea politică a Guvernului, corupția, ineficiența actului guvernării și slaba pregătire a persoanelor în funcții publice, respectivlipsa de încredere generală că Republica Moldova este un stat serios și poate asigura funcțiile de apărare a securității naționale pe toate domeniile unde sunt înregistrate amenințări, riscuri și vulnerabilități. Suspiciunea, scindarea societății și preocuparea în privința orientării celuilalt introduc elemente de dificultate în construcția coezivă a societății și a voinței politice chiar și în domeniile cu relevanță strategică precum orientarea de politică externă, soluția de securitate sau formulele de apărare a statului Republica Moldova.

Problemele de securitate ale Republicii Moldova au fost discutate într-un set de șase reuniuni de dezbateri, care s-au desfășurat la Chișinău în perioada iulie-septembrie 2015, în cadrul unui proiect finanțat de Black Sea Trust al German Marshall Fund.La acestea au participat peste 100 de experți, cu un nucleu constant al organizatorilor și invitarea în fiecare dezbatere a specialiștilor de nișă pe care îi are lumea academică și societatea civilă din Republica Moldova. Participanții au beneficiat de un număr de 11 prezentări, dintre care două studii sociologice legate de percepția securității în Republica Moldova, toate materialele fiind puse, la fiecare pas, la dispoziția comisiei speciale din cadrul Președinției pentru elaborarea Strategiei de Securitate Națională.