Unii infractori ar putea scăpa de închisoare contra plată. Codul penal ar putea fi modificat

Cu o astfel de inițiativă a venit Ministerul Justiției, care propune modificarea, dar și completarea Codului penal al Republicii Moldova cu un articol nou:

„Articolul 951. Liberarea de pedeapsă datorită perceperii în bugetul statului a avantajelor patrimoniale

(1) În cazul în care persoana a săvîrșit pentru prima oară o infracțiune ușoară, mai puțin gravă sau gravă prevăzută la art. 241, 2411, 244, 2441, 245 – 24512, 246, 2461, 2462 și 260, a reparat prejudiciul cauzat și a plătit în bugetul de stat o sumă de 3 ori mai mare decât suma prejudiciului cauzat, poate fi liberat de pedeapsă penală în condițiile acordului de recunoaștere a vinovăției.

(2) Suma prevăzută la alin. (1) poate fi achitată de către făptuitor în bugetul statului la momentul încheierii acordului de recunoaștere a vinovăției sau la o altă dată ulterioară dar nu mai târziu de 30 de zile de la data încheierii acordului de recunoaștere a vinovăției sub condiția nulității acestuia”.

Potrivit autorilor, condițiile de aplicare a acestei măsuri sunt: persoana a săvârșit pentru prima oară o infracțiune ușoară, mai puțin gravă sau gravă prevăzută la art. 241, 2411, 244, 2441, 245 – 24512, 246, 2461, 2462 și 260; a reparat prejudiciul cauzat; a plătit în bugetul de stat o sumă de 3 ori mai mare decât suma prejudiciului cauzat; a încheiat acord de recunoaștere a vinovăției.

„La momentul actual, Codul penal al Republicii Moldova nu prevede vreun mecanism sau vre-o prevedere de altă natură care ar reglementa în mod proporțional și eficient situațiile în care săvârșirea unor infracțiuni non-violente ar putea fi tratate prin mecanisme diferite decît prin intermediul pedepse privative de libertate”, se menționează în Nota informativă a proiectului de lege.

De asemenea, autorii susțin că era necesar un „mecanism de umanizarea a sancționării faptelor ce nu prezintă un risc de prejudiciere a integrității fizice și psihice, precum și de prevenire a riscului de creștere a populației penitenciare cu persoane, detenția cărora nu este justificată, odată ce faptele săvârșite de către aceștia atentează la relațiile economice ale statului, iar pedeapsa cu închisoarea nu restituie prejudiciul cauzat generând mai mari pierderi de întreținere a condamnaților în instituția penitenciară.

Mai mult decât atât, ținem să atragem atenția și asupra faptului că din moment ce fapta nu prezintă un caracter violent și este săvârșită pentru prima oară, o eventuală aplicare a pedepsei privative de libertate ar duce la dezvoltarea fenomenului „aprofundării cunoștințelor criminale” sau stabilirea conexiunilor cu organizațiile criminale, combaterea activității cărora pun în dificultate autoritățile publice de forță”, argumentează autorii proiectului.