Scandalul Mocanu-Plahotniuc: cui îi este convenabil? Analiză Info-Prim Neo

După o perioadă destul de îndelungată de mediatizare masivă, societatea moldovenească nu are nici cea mai mică claritate în ceea ce priveşte scandalul generat de acuzaţiile fără precedent aduse în mod public de Sergiu Mocanu, ex-consilier al ex-preşedintelui Vladimir Voronin, la adresa controversatului om de afaceri Vlad Plahotniuc, despre care se afirmă că a fost un apropiat al liderului comunist, dar îi influienţează şi pe politicienii din actuala arcă guvernamentală. După toate probabilităţile, în viitorul previzibil, lucrurile nu se vor limpezi, astfel încât devine destul de reală perspectiva să ne pomenim din nou cu o „gaură neagră” în care „dispar” marile întrebări ce frământă societatea.

De regulă, în asemenea cazuri, când lipsesc orice probe demonstrate, se aplică procedeul cunoscut sub denumirea „cui îi este convenabil?”. Procedeul respectiv poate fi aplicat la această etapă a scandalului, pentru că în linii mari, se profilează deja efectele pe care le-a produs. Efectul general ţine de faptul că acesta a înlocuit, în mare măsură sau totalmente, brusc şi sigur, toate celelalte teme cu mare priză socială. Haideţi să vedem cui îi convine această schimbare de decoraţii pe fiecare segment tematic în parte.

„Banca acuzaţilor” şi-a schimbat componenţa

Până la apariţia scandalului, topul temelor discutate aprins în societate şi în presă era condus de evenimentele din aprilie 2009 cu două aspecte mari, în următoarea ordine a priorităţilor: 1) acuzaţiile aduse fostei elite politice, poliţieneşti şi judecătoreşti pentru comportamentul care s-a soldat cu cel puţin o moarte de om şi zeci de persoane maltratate în plin centrul capitalei şi la comisariatele de poliţie; 2) incapacitatea sau nedorinţa noilor autorităţi de a dezlega enigmele din jurul acelor evenimente.

Pe parcursul scandalului, ordinea şi accentele s-au schimbat, tot mai des tema evenimentelor din aprilie reducându-se la incapacitatea şi/sau nedorinţa noilor autorităţi de a duce ancheta la bun sfărşit. Şi aceasta în contextul acuzaţiilor de neimplicare / tergiversare în anchetarea datelor făcute publice de Sergiu Mocanu cu referire la Vlad Plahotniuc. Foştii - ministru de interne Papuc, comisar general al capitalei Botnari, şef al polţiiei capitalei Gumeniţă, poliţist Perju, presupus asasin al protestatarului Valeriu Boboc, viceministru de interne Valentin Zubic - au trecut pe planul doi, dacă nu în umbră totală. Nici despre abuzul de putere, invocat anterior lui Vladimir Voronin în legătură cu evenimentele respective nu se mai aude nimic lăsându-se impresia că nici nu se mai anchetează ceva.

Astfel, pe „banca acuzaţilor”, în viziunea opiniei publice privind evenimentele din aprilie 2009, se află, în linii mari, doar actuala guvernare.

„Demonii” au devenit „îngeri” şi invers

Până la scandal, lumea şi presa vorbea despre marile acte de corupţie, contrabandă şi trafic de influienţă, comise de reprezentanţii fostei guvernări, de grupările mafiote ale acesteia, inclusiv „mafia cărnii”, „mafia peştelui” etc.; despre evaziunile fiscale fără precedent ale fiului Oleg Voronin, dar şi despre averile mobiliare şi imobiliare ale tatălui Vladimir Voronin; despre corupţia în sistemul politic şi cel judecătoresc etc.

Scandalul a schimbat accentele şi aici, „demonii” de altă dată au devenit „îngeri”, care nu trebuie să se mai justifice şi să se apere. În schimb, au obţinut posibilitatea să preia iniţiativa şi tonalitate acuzatoare la adresa actualei guvernări, care este „demonizată” pentru implicare în scheme mafiote, de contrabandă cu ţigări, droguri şi alte rele. Învinuirile se bazează inclusiv şi în special pe legăturile acesteia cu Vlad Plahotniuc, care i-ar avea „la degetul mic” atât pe toţi sau o parte din liderii alianţei de guvernământ, dar şi pe procurorul general. Foştii „îngeri”, pe care lumea conta în demafiotizarea ţării, sunt transformaţi „cu succes” în foştii „demoni”.

Scandal în loc de referendum

Lansarea scandalului a coincis