Rzeczpospolita: Exemplul Republica Moldova

La 7 aprilie, Parlamentul European a adoptat raportul privind Politica Europeană de Vecinătate. “S-a lucrat multe luni asupra raportului. Acesta conține mai multe propuneri noi şi îndrăzneţe, care au fost susţinute de un număr covârșitor de deputaţi europeni. Scopul acestor propuneri a fost îmbunătăţirea politicilor europene de vecinătate, ca acestea să devină un instrument mai eficient pentru apropierea țărilor din estul UE de standardele europene”, scrie cotidianul polonez Rzeczpospolita.


Potrivit publicației, “atitudinea sceptică față de aspiraţiile de aderare la UE a vecinilor din Est, pot da naştere unor critici justificate de folosire a standardelor duble, deoarece UE recunoaște statuturile de candidat ale mai multor ţări din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia şi Kosovo). Calitatea acestora de membri ai UE este garantată, cu toate că situaţia lor economică, politică şi socială în unele aspecte importante (corupţie, democraţie, creştere economică) este mai proastă decât în Republica Moldova, Georgia, sau Ucraina”.

Revoluţiile în Africa de Nord au convins UE că stabilitatea țării nu reprezintă o alternativă a democraţiei, însă le consideră fenomene strâns legate. Acest diagnostic este extrem de relevant în cazul mai multor ţări din Europa de Est (Republica Moldova, Georgia şi Ucraina). Timp de 20 de ani, acestea continuă să fie democraţii "defectuoase". Pe de o parte, ele nu degradează la regimuri autoritare, pe de altă parte, neajunsurile sistemelor lor democratice rămân o sursă de instabilitate.

“Perspectiva pe termen lung de a deveni membru al UE rămâne cel mai puternic impuls al procesului de democratizare. Exemplul Republicii Moldova demonstrează relaţia strânsă între democratizare şi europenizare, iar în cele din urmă și stabilizare”, consideră autorul articolului. Potrivit acestuia, “anume în Republica Moldova cele mai reformatoare forțe politice sunt în același timp și pro-europene”.
http://unimedia.md/?mod=news&id=32942